Camera Deputaților a adoptat, miercuri, cu 235 de voturi „pentru”, 21 voturi „împotivă” și 45 abțineri, ordonanța care elimină din competența Direcției Naționale Anticorupție cauzele privind unele infracțiuni.
Ordonanța de urgență 63/2013 prevede că Direcția Națională Anticorupție este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a un milion de euro, în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu, prevăzute de articolele 246, 247, 248 și 248 indice 1 din Codul penal.
Reprezentantul Guvernului a susținut că DNA este supraîncărcată și trebuie degrevată de cauze care au un efect limitat.
Camera Deputaților este prima sesizată cu această ordonanță, Senatul fiind decizională.
OUG 63/2013 care modifică articolul 13 alineatul 1 indice 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului 43/2002 privind DNA a intrat în vigoare din 26 iunie, când a fost publicată în Monitorul Oficial.
Astfel, în urma modificărilor aduse OUG 43/2002, DNA are în competență doar infracțiunile de abuz în serviciu cu prejudiciu mai mare de un milion de euro, cauzele de evaziune fiscală, înșelăciune și de fraudă vamală cu același nivel al daunelor revenind DNA doar dacă au legătură cu fapte de corupție.
În caz contrar, cazurile de evaziune, înșelăciune și infracțiunile vamale cu pagube ce depășesc echivalentul în lei al sumei de un milion de euro vor trece în competența parchetelor.
„Cauzele înregistrate la DNA anterior intrării în vigoare a ordonanței se soluționează de către această structură specializată”, se arată în actul normativ.
În forma anterioară modificărilor aduse prin OUG 63/2013 era prevăzut că „Direcția Națională Anticorupție este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5), art. 246, 247, 248 și 248 indice 1 din Codul penal, al infracțiunilor prevăzute la art. 175, 177 și 178 – 181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare și în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale”.
În urma modificării, noua formă a alineatului este: „Direcția Națională Anticorupție este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 246, 247, 248 și 248 indice 1 din Codul penal”.
Ministerul Justiției preciza în 19 iunie că modificarea legislativă a fost solicitată deoarece normele care stabilesc competența DNA au dus la supraîncărcarea procurorilor.
„Astfel, datele statistice arată că volumul de activitate al D.N.A. a crescut cu 11,96% în 2012, cu 13,5 % în 2011 și cu 19,75% în 2010. Această împrejurare a determinat ca numărul mediu de dosare aflate în lucru la un procuror D.N.A. care desfășoară activitate de urmărire penală, să fie de 80 – 90 de dosare. Având în vedere complexitatea cauzelor, determinată de specificul infracțiunilor atribuite în competența D.N.A., efectuarea urmăririi penale în mod nemijlocit de către procuror în toate aceste dosare este extrem de dificilă, ceea ce duce în mod inevitabil la întârzieri semnificative în efectuarea actului de justiție”, nota ministerul, precizând că „prin această Ordonanță nu a fost modificat cadrul legal referitor la infracțiunile de corupție, iar cauzele de înșelăciune și evaziune fiscală care sunt conexe cu fapte de corupție vor fi în continuare instrumentate de DNA”.
