Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, cererea de reexaminare a șefului statului la Legea vânătorii, stabilind că acele acte de comercializare și orice operațiuni privind vânatul dobândit prin braconaj reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani. Deputații au votat raportul Comisiei Juridice de adoptare a Legii de modificare a Legii vânătorii și a fondului cinegetic, inițiată de patru deputați PSD și un deputat PNL, a fost votat cu 205 voturi „pentru” și cinci abțineri.
Comisia Juridică a Camerei Deputaților a decis să propună plenului, în urma reexaminării cererii președintelui, adoptarea Legii criticate de șeful statului cu o serie de amendamente.
Modificările aduse Legii vizează admiterea vânătorii ” în fondurile cinegetice care cuprind și arii naturale protejate”, numai cu respectarea condițiilor prevăzute în planurile de management cinegetic și în planurile de management ale ariilor naturale respective, iar în zonele tampon doar a speciile care nu fac „obiectul protecției în aria naturală respectivă”.
În acest context, unul dintre inițiatori, deputatul Eugen Nicolicea, a declarat, pentru MEDIAFAX, că vânătoarea în rezervațiile naturale și parcurile naționale nu a fost interzisă „niciodată”.
„Nu a fost initerzis niciodată să vânezi în rezervațiile naturale sau parcurile naționale. Delta Dunării nu e rezervație națională? Ideea e să nu vânezi speciile protejate. Deci nu împuști pelicanii. Să vă dau un exemplu: dacă într-un parc național, caprele negre sunt o specie protejată, ai voie să împuști lupii care le mănâncă”, a spus Nicolicea.
O altă modifcare a Legii vânători o vizează excluderea din fondurile cinegetice a „zonelor strict protejate”, a „zonei tampon din cuprinsul din cuprinsul Biosferei Delta Dunării” și interzicerea vânătorii și accesului cu arma în această zonă.
Pe de altă parte, deputații juriști au decis că se constituie în infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei „comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul dobândit prin braconaj, sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acest vânat, pe lîngă scoaterea din țară a trofeelor de vânat, trasportul vânatului dobândit prin braconaj și eliberarea de autorizații ilegale pentru vânătoare, prevăzute de legea inițială”.
În plus, deputații au redus de patru ori amenzile pentru nemarcarea prin semne vizibile a limitelor zonelor cu protecție strictă, zonelor de protecție integrală și a zonelor tampon de către administratorul ariilor respective, de la 5.000-până 10.000 de lei.
Deputații au acceptat și o altă reglementare care presupune acordarea de despăgubiri proprietarilor, pentru „pagubele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic”, produse în „ariile naturale protejate, neincluse în fondurile cinegetice”, pe lângă ariile în care nu este permisă vânătoarea.
În plus, deputați au decis sancționarea „gestionarului faunei de interes cinegetic”, care nu respectă prevederile legii (nr- în sensul asigurarii echilibrului ecologic, ameliorării calității populațiilor faunei de interes cinegetic, cercetării științifice etc, în exercitarea activiății de vânătoare), prin pierderea dreptului de a practica vânătoarea pentru sezonul următor de vânătoare.
Deputații au mai decis, printr-unamendament propus de deputații Kelemen Atilla (UDMR), Florin Iordache (PSD) și Gheorghe Gabor (PNL), interzicerea „incendierii miriștilor și a tufărișurilor din fondurile de vânătoare”, în scopul gestionării durabile a faunei de interes cinegetic.
Speciile de interes cinegetic admise la vânătoare se vânează în numărul, locurile, perioadele și mijloacele admise delege, dar cu respectarea Directivei „Păsări” și OUG nr. 57, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei salbatice.
Studiile de evaluare a efectivelor speciilor admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică angajat al gestionarului și nu de către gestionari.
Pe data de 6 octombrie, președintele Traian Băsescu a trimis Parlamentului cererea de reexaminare asupra actului normativ pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic.
Șeful statului semnala că legea în cauză modifică acte normative care au transpus deja, ”în mod corect și integral”, prevederile Directivelor europene în domeniu.
Băsescu preciza, printre altele, că prin utilizarea de termeni precum ”arii cu protecție integrală durabilă” sau ”zone cu protecție integrală strict”, nedefiniți corespunzător și care nu au corespondent în legislația specifică din domeniu, se va da naștere posibilității ca ”vânătoarea să se realizeze pe suprafața ariilor naturale protejate”.
În plus, șeful statului a apreciat ca fiind „inadmisibilă” excluderea din perimetrele ce nu se includ în fondurile de vânătoare a rezervațiilor științifice, parrcurilor naționale, a siturilor patrimoniului natural universal și a suprafețelor strict protejate din cadrul zonelor de importanță internațională.
Potrivit lui Băsescu, actul normativ poate duce la declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement.
Senatul a admis cererea de reexaminare, în ședința din 16 septembrie, și a respins Legea de modificare a Legii vânătorii.
