Calitățile cerealelor



De foarte mult timp cerealele fac parte din alimentația de bază a oamenilor, datorită aportului de calorii și vitamine. Pentru a beneficia de calitățile lor, cerealele trebuie consumate așa cum sunt, fără ajutorul procedeelor de rafinare. În acest caz, chiar dacă aportul energetic este mare, ele nu îngrașă. E adevărat că glucidele sunt prezente, sub formă de amidon, mai ales în miezul boabelor; dar în coaja protectoare a bobului găsim vitamine din grupa B care favorizează arderea lor totală, în mod constant. Acum ne putem explica de ce consumul de cereale integrale este recomandat în regimurile de slăbire.
În Japonia, înainte de occidentalizarea masivă, se consuma mult orez (nu ca cel de acum, alb). O dată cu introducerea meniurilor europene, prelucrarea cerealelor a făcut să crească obezitatea de patru ori, pentru că au fost înlăturate tocmai acele substanțe care favorizează arderile. Toate cerealele conțin protide, substanțe care prin descompunere ne dau în organism componente de bază ale țesuturilor vii, aminoacizii. Consumul a 200 g zilnic de cereale integrale, asigură aproape 100% din necesarul de protide. Vegetarienii, cărora carnea nu le mai dă necesarul de proteine, profită cel mai mult de acest fapt, adăugând făina de soia la prepararea pâinii. Ele mai conțin lipide, vitamine (grupa B, vitamina E), oligoelemente (calciu, magneziu, fosfor, potasiu). Învelișul bobului conține celuloză și sub el se află un strat fin care are proteine și vitamine. Miezul conține amidon. Ne dăm seama că prin rafinare, scade și cantitatea de vitamine pe care cerealele ne-ar da-o în mod natural, pentru că acest strat subțire de sub coajă este aruncat împreună cu învelișul. Cerealele folosite în mod obișnuit, pe care le puteți găsi și în supermarket, sub formă de boabe întregi, la pungi, sunt: ovăz, grâu, porumb, orz, secară, orez.
Grâul combate colesterolul
Grâul îl consumăm zilnic, fără să beneficiem însă în totalitate de proprietățile lui. Pe lângă obișnuința de a mânca pâine integrală, uleiul de germeni de grâu completează hrana. Acesta conține 72% acizi grași esențiali care reglează nivelul colesterolului și evită depunerea lui pe pereții vaselor de sânge. O variantă mai ieftină este să vă preparați dumneavoastră germenii de grâu. Aveți nevoie doar de boabe din ultima recoltă. Le puneți într-un vas unde turnați apă caldă cât să le acopere și le lăsați timp de 12 ore cu un capac deasupra. Apoi se scurge și se lasă timp de alte 12 ore fără apă. Se repetă operația până când veți observa embrionul crescut de aproximativ 5-6 mm (să fie vizibil). Aveți grijă să clătiți bine când schimbați apa ca să înlăturați bacilii fermentației care dau un gust neplăcut. Dacă la sfârșit boabele sunt acre, rețeta înseamnă că nu a reușit și e bine să renunțați la ele. Grâul încolțit e mai gustos dacă îl îndulciți cu miere.
Orzul întinerește
În Egipt era cultivat cu mai bine de 7000 mii de ani înainte de Hristos. Orzul prăjit stopează diareea, și stimulează circulația sângelui. Orzul încolțit conține hordelină, substanță care ne bine dispune, având proprietăți tonice asupra sistemului nervos. Sucul din plante tinere de orz întărește sistemul imunitar, combate acneea, impotența sexuală, durerile articulare, oboseala. Dacă nu îl găsiți în comerț îl puteți prepara acasă. Aveți nevoie de câteva lădițe umplute cu pământ îngrășat natural, semințe de orz și…răbdare. Se pune orzul la înmuiat o zi după care se seamănă în lădițe. Când firul verde a ajuns la înălțimea de 15-20 de cm, se recoltează. Se curăță rădăcina, se spală în câteva ape și se taie precum zarzavatul. Apoi puneți într-un vas cu apă orzul și de acolo îl dați prin mașina de tocat și prin storcător. Ce rămâne după prima centrifugare, mai stoarcem o dată. Dacă sucul vi se pare prea amar, îl puteți îndulci cu miere. Este contraindicat celor care suferă de hipertensiune arterială.
Ovăzul împotriva frigidității
Principalul merit al ovăzului este stimularea funcției sexuale feminine. Mai este indicat în insuficiență tiroidiană și diabet. Se găsește pe piață la pungă, sub formă de fulgi.
Porumbul
A fost adus din America în 1493 de Cristofor Columb și cultivat pentru prima data în Spania. Împreună cu cartoful a salvat Europa Occidentală de la foamete în repetate rânduri. Bogat în fibre, porumbul favorizează tranzitul intestinal. Uleiul de porumb se opune creșterii colesterolului din sânge. Consumat regulat, previne retenția apei în organism. Făina de porumb este folosită când suntem înțepați de insecte: se aplică pe locul respectiv mălai amestecat cu apă timp de câteva minute. Cei bolnavi de varicelă pun o mână de mălai în cadă și fac baie timp de 15 minute. Dacă săpunurile vă irită fața, spălați-vă cu mălai amestecat cu apă. Se masează atent cu vârfurile degetelor după care se clătește cu apă rece pentru a închide porii. Ceaiul de mătase de porumb reglează activitatea rinichilor.
Sursa www.tonica.ro