Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu avem dreptul să-l ignorăm”.
CĂLINEȘTII lui CUPARENCO și ai lui IENAKI (II). În 1890, Călineștii lui Cuparenco aveau 1.150 locuitori, paroh fiind Ioan Ștefaniuc, iar cantor bisericesc, Iosif Manolovici. Primar al comunei era Vasilie de Radca. În Călineștii lui Ienaki trăiau 1.706 locuitori, conduși de primarul George Hostiuc. Călineștii lui Ienache se numeau, pe atunci, Călineștii lui Ienache vel Greațca.
O listă de subscripție pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în iunie 1891, de „Ion ȘTEFANIUC, paroch în Calineșcii lui Cuparencu”, menționează, printre familiile comunei, pe: Ilie de Malinescu, Vasile Radca, Ghiorghi Ursulean, Vasile alui Dimitrie Rebenciuc, Georgi Palaneciuc, Teodor slui Ștefan Maidan, Niculaiu Maidan, Niculaiu alui Ștefan Măidan, Niculaiu Maidan, Niculaiu Chromiuc, Maria alui Ion Cobziuc și Eudochia alui Vasile Curelețu[1].
În martie 1894, când sătenii din cele două sate, adunați în biserică, „au juruit că nu vor mai bea rachiu”, din Călineștii lui Cuparencu și-au întărit jurământul prin semnătură: cantorul Ioan Manolovici, Dimitrie Costiuc, Dimitrie Tcaciuc, Petre și Mihai alui Petre Ciornei, George, Dimitrie, Neculai alui Vasile și Petre alui Andrei Huțan, Ioan Ostașiuc, Dimitrie Maruneac, Vasile și Mihai alui Vasile Cocearjiuc, Vasile alui Ioan Onesim, Dimitrie Filipciuc, Nicolai Gumazeliuc, George Lucan, Teodor Marteniuc, George alui Mihai și Mihai Sanduleac, George, Andrei a lui Petru și Petru Ungurean, Simeon Dașchievici, Vasile Ieremciuc, Ioan și Nicolai Corneciuc, Nicolai și Ioan Cozmei, Vasile Iaroțchi, Petre, Ioan și Teodor Huțan, Vasile și George Nematciuc, Vasile Cornetiuc, Ioan și George alui Ioan Ivonașciuc, Vasile, Ioan alui Petre și Ioan alui Ioan Ocraiuciuc, Nicolai Nicșan, Ioan Cucuruz, Mihai alui Vasile Ostașiuc, Petre Iuriciuc, Ioan și Nicolai Cervenciuc, Vasile Semeniuc, Vasile Cozmaciuc, George Tanasiciuc, Ioan alui Petru Steiciuc, Vasile Balan, Dumitru Tița, George alui Gavril Ivanovici, Dimitrie și Vasile alui George Tarnoviețchi, Ioan și Andrei Procopiuc, George alui Vasile Serhii, Ioan alui George Peniuc și Ioan Blașco.
Din Călineștii lui Ienachi, au depus jurământul lepădării de holercă („leac pentru holeră”, cum numeau evreii galițieni rachiul, prin anii 1550-1600): Nicolai Boiciuc, Teodor Palaneciuc, George și Andrei Senciuc, Ioan alui Petre și George Cureleț, George, Constantin, Mihai și Vasile Rebenciuc, George Petruneac, Teodor Maidan, Ioan Lucan, Teodor Ieremciuc, Ioan Bucinschi, George Ciobotariu, Dimitrie și Mihai Corduban, Vasile Pânzariu, Dimitrie Crasuleac și Teodor Isepiuc[2].
Banca populară românească din Călineștii lui Cuparencu și Călineștii lui Enachi s-a înființat în 16 noiembrie 1902, sub președinția preotului Ilie de Mălinescul, director fiind Ioan Ștefaniuc, vistiernic – Nicolai Volcinschi, între membrii comitetului de direcțiune și control aflându-se George Ursulean, Georg Steinbach și George Hostiuc.
La Călinești s-a născut, în 8 decembrie 1935, prozatorul de limbă ucraineană Iurii Lucan.
[1] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 29/1891, p. 6
[2] DEȘTEPTAREA, Nr. 7/1894, p. 53