Sucevenii au umplut sala mare a Casei de Cultură a Sindicatelor joi seară, la spectacolul folcloric „Ia-mă-n brațe, dorule”, prilejuit de lansarea albumului cu același nume al interpretului Călin Brăteanu.
Spectacolul a fost prezentat de Andrei Bărbos, directorul Casei de Cultură din Baia Sprie, județul Maramureș, care este prezentator de emisiuni folclorice, dar și interpret de folclor autentic.
Alături de Călin Brăteanu, pe scenă s-au aflat instrumentiștii și dansatorii Ansamblului Folcloric profesionist „Ciprian Porumbescu”, coordonați de directorul Sorin Filip, taraful de tradiție de la Fundu Moldovei, precum și numeroși instrumentiști și rapsozi din Sfântu Ilie, comuna Șcheia, sau din Ciprian Porumbescu.
Patru ani și jumătate i-au trebuit interpretului Călin Brăteanu să pregătească acest album cu cântece autentice, culese personal din vatra satului.
Diplomă din partea primarului Ion Lungu
Unul dintre momentele cele mai importante ale serii a fost acordarea unei diplome de excelență de către primarul Ion Lungu interpretului Călin Brăteanu. Cu această ocazie, edilul sucevean a mărturisit: „Am marea plăcere și emoție să fiu alături de un prieten drag. Am dansat la sute de nunți pe muzica lui și am o stimă deosebită pentru folclor. De asemeni, pe această cale, anunț că la anul voi fi socru mic și îl invit pe Călin Brăteanu să cânte la nuntă. El este consilierul meu onorific și îi port un respect deosebit”.
Dragostea, evocată prin cântec și dans
Spectacolul a fost structurat în patru „tablouri”, fiecare cu un specific aparte, semnificând momente importante din viața autentică a satului de altădată.
După o introducere alcătuită din trei cântece, „Strugurel bătut de brumă”, „Lume, dragă lume” și „Îmi face dorul cărare”, interpretate cu multă însuflețire, a urmat primul „tablou” intitulat „De dragoste”.
În cadrul acestei părți a momentului artistic a fost evocată cea mai frumoasă perioadă a vieții, cea a tinereții în care „înfloresc” mugurii dragostei. Cântece precum „Face-m-aș floare să fiu”, „Ilenuță, vino-ncoace” sau „Of, mândruță” au pregătit spectatorii pentru următorul tablou, momentul hotărâtor din viața omului, „nunta”.
Acum au apărut în scenă dansatorii Ansamblului „Ciprian Porumbescu”, care au prezentat „Hora de nuntă”, făcându-și intrarea cu alai. De asemeni, renumitul trompetist Alexandru Havriliuc a interpretat „Jalea druștelor”, apoi gazda spectacolului a continuat periplul prin atmosfera unică a nunții interpretând „Frunză verde din cunună” și „Măi scripcare-al satului” și încheind cu „Jocul cel mare”.
Taraful din Fundu Moldovei și Leonard Zamă
Una dintre preocupările țăranului de altădată, păstoritul, a fost evocată printr-o suită de cântece vocale și instrumentale. În cadrul acestui moment artistic, au evoluat rapsozi unici prin instrumentele și interpretarea lor.
Taraful din Fundu Moldovei, cu o tradiție de câteva secole, a interpretat „Când și-a pierdut ciobanul oile” și „Bătrâneasca”, folosind instrumente arhaice, cum ar fi cobza sau trâmbița.
Renumitul poliinstrumentist Leonard Zamă a susținut un minirecital, în aplauzele publicului.
Tot în cadrul aceluiași tablou, dansatorii veniți din satul Sfântu Ilie au intrat în scenă cu jocuribărbătești precum „Trilișești” sau „Șchioapa”.
Dansul minorităților
Conviețuirea interetnică a îmbogățit bagajul cultural al poporului român, de aceea nu puteau lipsi din acest spectacol cântece și dansuri ale minorităților, ucraineni, unguri sau evrei.
În această ultimă parte a spectacolului au evoluat instrumentiști precum Doru Farcaș, Nicolae Juravle și Vasile Ungureanu.
Poate momentul cel mai gustat de public a fost dansul minorităților, în care dansatorii suceveni au efectuat o coregrafie „de zile mari”.
Flori și mere pentru toți artiștii de pe scenă
La sfârșitul spectacolului, Călin Brăteanu a oferit flori și mere tuturor artiștilor de pe scenă. De asemeni, cântărețul sucevean a oferit diplome de excelență membrilor tarafului din Fundu Moldovei, precum și instrumentistului Leonard Zamă.
Prezentatorul evenimentului, Andrei Bărbos, a fost foarte impresionat de spectacol, mărturisind că nu a mai văzut de cel puțin zece ani un spectacol atât de autentic.
„Cu sinceritate apreciez că am asistat la un spectacol care a ieșit din stereotipuri, din spațiul public. Albumul lui Călin Brăteanu reprezintă o restituire a folclorului autentic, deoarece așa s-a trăit cândva în mediul artistic, la modul firesc”, a concluzionat prezentatorul spectacolului.
