A trecut aproape o săptămână de la decizia UEFA în privința Stelei și lucrurile au început să se așeze pe făgașul normal. Steaua e acum ca Pițurcă, vinovată, dar pedepsită virtual. După atâta tensiune, datoria echipei campioane este să prindă toamna europeană, adică să evolueze în grupe. Că o fi în Liga Campionilor, cu atât mai bine, dacă nu, obiectivul minimal e Liga Europa. S-a tot bătut monedă că fotbaliștii n-au nici o vină în dosarul Valiza, că ei au câștigat titlul pe teren și merită să joace în Liga Campionilor… De acord cu prima parte, dar asta cu meritatul trebuie să o demonstreze prin joc. Cum ar fi ca după această emulație cu “suspendarea suspendării” să rateze calificarea pe teren, în turul ăsta sau în următorul?!
Nu e de joacă, echipa ce va coborî în iarbă, cel puțin cu cei de la Vardar, va fi lipsită de trei jucători esențiali, o adevărată coloană vertebrală: Rusescu – transferat, Chipciu – accidentat, Chiricheș – neselecționabil pentru că n-ar mai putea juca în cupele europene la viitoarea sa echipă, ceea ce i-ar scădea prețul. Să zicem că ultimul ar mai avea ceva șanse, fie pentru că echipa la care se va transfera nu are treabă cu Europa, fie pentru că tratativele bat pasul pe loc și jucătorul va rămâne la echipă. Apropo de jucători transferabili, mă întreb de ce numele lui Tănase nu se vehiculează deloc. Acesta și-a atins limitele la Steaua și a atins o vârstă de la care cota sa este puțin probabil să mai crească.
În privința achizițiilor, aud de acel atacant italian ca și rezolvat, se mai vorbește despre încă unul, dar aceștia vor trebui integrați din mers. E aproape cert că nu ei vor decide calificarea.
Sper ca Steaua să gestioneze bine situația, pentru că altfel o minte simplistă de suporter ar lega eșecul de absența lui Becali. Iar asta mi s-ar părea o pervertire maximă a percepției, încă o pătimire de dus pentru acest club. Steaua se poate autofinanța, dacă vor apărea probleme financiare, acestea nu pot fi decât premeditate.