CALICEANCA. „Caliceanca e spre nord-est de Cernăuți. O parte se întinde pe vale și pe o coastă lungă, alături cu Prutul, iar altă parte ajunge spre Horecea, între două coaste. Caliceanca, din Cernăuți, mai că nu se vede defel.
Aici se află o biserică veche de lemn, transmutată din Cernăuți, în anul 1876, pe spesele Fondului. Ea era așezată și alcătuită de comuna bisericească, în 1783, pe locul bisericii ce se numea „Domnească”.
Biserica Domnească a fost făcută de principele Moldovei, Nicolae Alexandru, înainte de 1735, iar în anul 1779 a fost mutată, de la Cernăuți, de pe piața Sfintei Maria, de lângă Fântâna Turcească, la Șerăuții de jos.
Hramul bisericii din Caliceanca e la „Adormirea maicei Domnului”.
Școala e de 4 clase. În 1894, umblau 81 Români, 50 Ruteni, 67 Germani, 39 Poloni, 5 Cehi.
Aici e un Cabinet de cetire, „Sentinela”. Adunarea generală constitutivă a lui s-a ținut Duminică, în 8 August 1897 stil nou.
Aici mai este și o filială a Societății Doamnelor Române din Bucovina” .
În 17 iulie 1886, pe când săpau trei oameni o fântână în curtea gospodarului Ioan Marteniuc din Caliceanca, la adâncimea săpăturii de 3 metri a țâșnit, deodată, din pământ o flacără albastră, care le-a fript mâinile și picioarele, dar au primit imediat asistență din partea medicului orășenesc, dr. Flinker. „Locul unde s-a săpat fântâna conține mult cărbune. Flacăra seamănă să se fi iscat din gazele care erau închise sub pământ și care, ieșind la aer, s-au aprins”.
În 1890, satul avea cinci învățători, pe P. Pitei, V. Mihalescul, E. Semaca, B. Kowalska și pe S. Klimaszewska.
În 13 septembrie 1903, la petrecerea filialei Societății „Doamnele Române”, au subscris, dintre localnici, Eleana E. Popovici, Maria Nicorovici, Secretara Mihalescul, Nicolai Voitco, Eusebie Scriba, Elisabeta Voitco, directorul școlar Petru Pitei, Argir Verenca, Vladimir Voitco, Nichitovici, Mihai Hotincean, Ioan Rusac, Alexandru Mutruc, Nicolai Criclevici, George Mihalescul, Coca Sănduleac, Mihai Hlușco, Maria Costiuc, Arcadi Nicorovici, Ștefan Rusnac, Ilie Holenciuc, Dimitrie German, Alexandra Luchianciuc, Ioan Zerniuc, Victor Mihalescul, Domnișoara Tauber, Ana Șcurei, Maria Hovaneț, Zoița Couțun, Ștefan Coșara, Nicolai Hauriliuc, Georgi Criclevici, Nistor Teutul, Simion Humailo, Grafița Prodanciuc, Eugenia Perjul, Petrea Criclevici, Ludvig Sendec, Nicoluța Prodanciuc, Alexandru Rus, Toder alui Vasile Coșara, Dimitrie Coșara, Ioan Guzic, Mihai Scobiac, Alexandru Lenchivschi, Florea Rostoțchi, Ana alui Vasile Coșara, Dimitrie Prodanciuc, Ilie Facas, Petrea Hrenco, Ioan Cohut, Ignaț Foit, Gheorghiță alui Ioan Marco și Nicolai Lenco.
Patria, Anul III, Nr. 291, Nr. 292, Nr. 293, Nr. 294, 295, 297, 299, 301, 304, 306, începând cu ziua de 30 Iunie / 12 Iulie 1899
REVISTA POLITICĂ, Anul I, Nr. 6, august 1886
DEȘTEPTAREA, Nr. 78/1903, p. 5