Numită popular „Stretenia”, după numele vechi slavon, această zi era respectată, în special, de crescătorii de animale, pentru ca fiarele sălbatice (urșii și lupii), să nu le atace gospodăria. În unele locuri, aceasta era ziua boilor, când erau hrăniți direct din mâinile oamenilor, nu cu furca, semn al respectului față de animale. Se credea că dacă boii beau apă din urmele lăsate de picioarele lor, anul va fi unul mănos.
Stretenia sau Stratenia era considerată o femeie rea, periculoasă și schimbătoare, asemănătoare, într-o oarecare măsură cu Baba Dochia. Ofensată de Trifon, îl pedepsește pe acesta: turmele lui sunt mâncate de lupi. Firea ei capricioasă este observată și în vremea din această perioadă. Dacă apa este dezghețată, Stretenia o îngheață; și invers. Dacă este deja zăpadă, din această zi se va încălzi. Dacă de Stretenie este cald, vara va fi una călduroasă și îmbelșugată, iar de va fi frig, vara nu va aduce rod. Înainte, oamenii nu lucrau în ziua Strateniei gheții, de teamă să nu înghețe. Se crede că, Stretenia ne apără de lupi, înec și foc. Se zice că în această zi ursule iese din bărlog.
Tot în această zi are loc „Târcolitul viilor”, un ritual de ocol, îndeplinit de viticultori. În unele zone, bărbații merg la vie, să o taie și să o lege. Din bucățile tăiate își împodobesc brâiele, pălăriile și fac un praznic la care dezgroapă o sticlă de vin din anul trecut.
Obiceiuri: Târcolitul viilor – ocol ritual al viței de vie, străvechi obicei de început de an nou viticol. Capul familiei merge la vie în dimineața acestei zile cu bundăretele (un fel de caltaboș) și plosca sau sticla de vin în traistă. Acolo dă ocol, o dată sau de trei ori viei și se oprește la colțurile plantației, unde oficiază următorul cult: taie câte o bucată din bundărete și o pune pe pământ, lângă butucul de vie, retează o coardă de viță, unge tăietura cu funingine adunată de pe vatra focului și amestecată cu untură, picură vin peste butucul de viță, mănâncă o bucată de bundărete și bea o gură de vin. În final se pronunță o formulă magică, sub formă de monolog sau dialog: „Doamne, să‑mi faci strugurii cât bundăretele!“; „Cum este bundăretele de mare așa să se facă strugurii de mari!“; „– Bună dimineața, vie!“/ „Mulțumesc, Ilie!“/ „– Faci vin sau te tai?“/ „– Fac!“, simultan cu gestica rituală. Coardele tăiate se pun în cruciș pe piept, se fac cununi așezate peste căciuli, se aduc acasă unde se plantează, devenind „Norocul viței“. Proprietarii se cinstesc din belșug și se întorc acasă cu chiote și veselie.
Despre vreme: Dacă trece Stretenia peste apă și apa e dezghețată, atunci se mânie și‑și face pod peste dânsa ca să treacă, adică dă un viscol și ger așa de mare că îngheață toate apele. Iar dacă trece Stretenia și pe apă se află gheață, atunci e semn că are să fie cald.
♦ Dacă Stretenia găsește pământul fără zăpadă și gheață, apoi numaidecât a doua zi trebuie să ningă și să fie ger, dacă însă este zăpadă, apoi atunci de la Stretenie înainte începe timpul primăvăratic și al căldurii.
♦ Dacă la Stretenie e zi frumoasă, atunci până la Sân‑Georgiu tot așa va fi, iar dacă numai dimineața e frumoasă – adică până când soarele e așa de sus pe cer, încât ursul își poate vedea coada în umbra sa – atunci vremea va fi rea. (Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Ed. Paideia, București)
Întâmpinarea Domnului. După nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, trecând patruzeci de zile, și împlinindu-se vremea curățirii celei legiuite, Prea Curata și Prea binecuvântata Fecioara Maica, plecând din Vitleem cu sfântul Iosif, logodnicul, și venind la Ierusalim, în Biserica lui Dumnezeu, purtând pre Hristos Pruncul cel de patruzeci de zile, au mers ca să împlinească legea Domnului și să se curățească după naștere, prin aducerea jertfei celei cuviincioase lui Dumnezeu și prin rugăciunea preotului, apoi să pună înaintea Domnului pre Pruncul cel întâi născut și să‑l răscumpere cu prețul cel rânduit.
Sf. Mc. Iordan și Gavriil. Tot în această zi, pomenirea sfântului noului mucenic Iordan din Trapezunt, care a suferit mucenicia în Constantinopol, la anul 1650, când de sabie s-a săvârșit. Tot în această zi, pomenirea sfântului noului mucenic Gavriil, care a suferit mucenicia în Constantinopol, la anul 1676, când de sabie s-a săvârșit.
(sursa: www.antenasatelor.ro)
