Scriitorul și publicistul Ion Drăgușanul propune realizarea în Bucovina a celui mai lung muzeu de sculptură în aer liber din lume, intitulat „Calea lui Dracula”.
Exploatarea brandului Dracula ar aduce beneficii întregii zone
Muzeul de sculptură monumentală, care s-ar întinde între Reuseni și Pasul Tihuța, îl va avea ca personaj axial pe Vlad Țepeș, iar realizarea în Bucovina a acestui muzeu ar împlini peste ani, într-o formulă soft, ideea de bază a controversatului și abandonatului proiect Dracula Park, nășit în toamna anului 2001 de ministrul Turismului de atunci, Dan Matei Agaton.
Ion Drăgușanul încearcă să facă Bucovina mult mai vizibilă, iar exploatarea brandului Dracula (atât de rezonant în străinătate) ar aduce beneficii întregii zone.
Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare (cel mai mare român) ar fi cele două efigii care-ar trebui să marcheze turismul în Bucovina.
Și, pentru că unii s-ar putea întreba ce legătură are Vlad Țepeș cu această parte a Moldovei, Ion Drăgușanul le oferă răspunsul: „Chiar și elitele culturale românești pot afla lesne că, începând cu septembrie 1449 și până în 15 spre 16 octombrie 1451, Vlad Țepeș, nepotul de soră al lui Bogdan al III-lea, a trăit la Suceava, perfecționându-se în meseria armelor, împreună cu vărul său Ștefan, cu maeștri ai spadei aduși din Polonia”.
„După uciderea voievodului Bogdan de către fratele său, Petru – spune Ion Drăgușanul – singurul supraviețuitor dintre curtenii lui Bogdan a grăbit spre Suceava și, când i-a întâlnit pe cei doi tineri prinți, i-a întors din drum, ceata fugarilor străbătând târgul voievodal în goana cailor și îndreptându-se, prin Bosanci (prin Moara, care era moșie a Bosancilor și tocmai de aia se vorbește de drumul, prin Bosanci, spre Baia), spre Horodniceni, Brădățel, Brăiești, Homor, Vama, Câmpulung, Dorna, apoi, peste Tihuța, spre Bistrița, oprindu-se în cele din urmă la Geoagiu”.
O cale pentru prosperitatea Bucovinei
Aceasta este „Calea lui Dracula” care ar putea fi marcată cu o serie de sculpturi care s-ar circumscrie acestui proiect ce împletește istoria și legenda pentru că, așa cum spune Ion Drăgușanul, „începând cu noaptea de 15 spre 16 octombrie 1451, noi, românii, am pășit, vreme de vreo șase zile și nopți, cât dura drumul respectiv, pe calea istoricității, dar și pe cea a mitului (luciferic, prin Vlad) și a legendei (sfințeniei, prin Ștefan)”.
Proiectul a fost deja discutat cu vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Ilie Niță, urmând a fi stabilite amplasamentele sculpturilor, „care trebuie să respecte și adevărul istoric, dar și principalele exponențialități bucovinene, astfel ca monumentele să se afle, mereu și mereu, «la drumul mare», între Reuseni și Tihuța, de preferință în afara localităților”.
Ion Drăgușanul, care întocmește în prezent argumentarea istorică, spune că pentru valorificarea mitului lui Vlad Țepeș în Bucovina, simultan cu legenda lui Ștefan cel Mare, există câteva posibilități conceptuale: cea monumentală (cu desfășurări de elemente ale simbolisticii sacre românești), cea statuară (cu lucrări de sculptură aproape clasice, amplasate doar în localități) și cea mixtă (combinând în cadrul fiecărei lucrări monumentale elementele stilizate cu cele clasice și alternând genurile de lucrări).
„Calea lui Dracula”, de la Reuseni la Pasul Tihuța, cel mai lung muzeu în aer liber din lume, ar putea deveni, prin numărul mare de turiști care vor parcurge acest traseu, marcat de sculpturi cărora vor încerca să le deslușească mesajul, o cale pentru prosperitatea Bucovinei.
