Scriitorul și publicistul Ion Drăgușanul, care, cu ceva timp în urmă, a propus realizarea în Bucovina a celui mai lung muzeu de sculptură în aer liber din lume, intitulat „Calea lui Dracula”, a întocmit argumentarea istorică și cosmogonică pentru acest amplu proiect (care s-ar întinde între Reuseni și Pasul Tihuța) și a identificat sculptorii și locația pentru tabăra de sculptură în care se vor executa lucrările.
Exploatarea brandului Dracula ar aduce beneficii întregii zone
Muzeul de sculptură monumentală, care ar fi, cu siguranță, cel mai lung muzeu în aer liber din lume, va face ca Bucovina să fie mult mai vizibilă, iar exploatarea brandului Dracula (atât de rezonant în străinătate) ar aduce beneficii întregii zone.
Voievozii Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare sunt cele două efigii care trebuie să marcheze acest traseu turistic prin Bucovina.
Ion Drăgușanul susține că pentru valorificarea mitului lui Vlad Țepeș în Bucovina, simultan cu legenda lui Ștefan cel Mare, există câteva posibilități conceptuale: cea monumentală (cu desfășurări de elemente ale simbolisticii sacre românești), cea statuară (cu lucrări de sculptură aproape clasice, amplasate doar în localități) și cea mixtă (combinând în cadrul fiecărei lucrări monumentale elementele stilizate cu cele clasice și alternând genurile de lucrări).
Pentru anul în curs, proiectul vizează realizarea a zece monumente
Pentru anul în curs, proiectul vizează realizarea a zece monumente, din cele cca. 40 care vor fi amplasate pe un itinerariu de aproximativ 200 de km. Sugestiile simbolice pentru cele zece lucrări sunt: „Moartea ciobanului mioritic” (care trebuie valorificată la Reuseni, acolo unde a fost ucis Bogdan al II-lea), „Fârtații” (tema lucrării de la Suceava, în care chipurile celor doi juni – viitori voievozi vor fi redate într-o formulă monolitică), „Trisfetitele” sau „Cei Trei Crai” (lucrare amplasată la ieșirea din județul Suceava, înspre Tihuța, descifrabilă ca despărțire de spiritele locurilor), „Fata de împărat cu cobiliță” (Zeița Vetrei, întâlnită drept Uța, în legendele despre Dragoș, care le iese în cale lui Vlad și lui Ștefan), „Hora” (lucrare destinată dealului de la Horodniceni, unde se intenționează o dezvoltare asemănătoare celei de la Stonehenge), „Capra cu trei iezi” (motiv pentru dezvoltarea simbolisticii măștilor bucovinene, care poate fi montată la Gura Humorului).
Acestor lucrări li s-ar adăuga „Balaurul” (sau constelația Draco, care se pretează ca monument pentru pasul Mestecăniș), „Ciobanul cu oile” (tema pentru micul deal de dincoace de podul de peste Moldova, de la Câmpulung Moldovenesc), „Corbul” (cu simbolistica pericolului morții, amplasat la Bosanci, sau după Ipotești, acolo unde cei doi prinți, care plecau la nuntă, l-au întâlnit pe singurul supraviețuitor dintre credincioșii lui Bogdan și s-au întors din drum) și „Arcașul” (cu simbolistica urmăririi fugarilor, amplasat pe la Capu Codrului, sau la Berchișești).
Sculptorii vor lucra sub coordonarea artistului plastic Cezar Popescu
Din aceste prime zece monumente, nouă vor fi făcute din bușteni de fag verde, iar al zecelea (cel de la Horodniceni) va fi executat din trunchiuri de brad.
Fiind vorba de o cale monumentală, destinată Bucovinei, sculptorii vor fi, fără excepție, bucovineni, și vor lucra sub coordonarea artistului plastic profesionist Cezar Popescu.
Locația taberei de sculptură va fi în incinta Muzeului Satului Bucovinean, unde localnicii și turiștii vor avea posibilitatea să asiste la realizarea lucrărilor.
„Mitul lui Dracula – spune Ion Drăgușanul – considerat pe nedrept luciferic, poate fi folosit în județul Suceava într-o desfășurare de sculpturi, care să dea expresie și adevărului istoric și binomului mit-legendă, dar și cosmogoniei populare românești, care stă la baza miturilor noastre”.
