Întinsă pe nu mai puțin de 25 de kilometri, calea ferată Gura Putnei – Nisipitu, închisă după inundațiile din 2008, se descompletează vizibil și iremediabil pe zi ce trece. În mai multe rânduri, șinele de cale ferată au fost furate, traversele din lemn au început să fie zărite prin gardurile unor gospodării, stâlpii de telecomunicații au fost retezați cu topoarele, toate în condițiile în care sectorul de linie ferată se află, teoretic, în conservare.
Cum nu prea mai există nici o speranță ca această linie să fie refăcută și să revină în circuitul feroviar, toată lumea pare să închidă ochii la descompletarea ei. Este nevoie doar ca cineva să găsească o utilitate pentru una din componentele căii ferate. Doar pe cei aproximativ șapte kilometri dintre stațiile CFR Gura Putnei și Straja urmele lăsate de natură și apoi de om sunt evidente. Dacă zonele în care, în vara lui 2008, inundațiile au rupt pământul de sub calea ferată și au transformat-o pe aceasta într-un „acordeon” suspendat, au rămas și astăzi la fel, inclusiv cu bucățile de copaci și vegetație aduse de inundații, nici porțiunile scăpate de furia apelor nu au rămas intacte.
Calea ferată, „îngropată” în pereții unor anexe gospodărești
Pe două sectoare, aflate în zone mai izolate, calea ferată a fost demontată cu totul. Din informațiile pe care le avem de la oamenii legii de la Serviciul Județean al Poliției Transporturi Suceava, într-un caz ar fi vorba de furt, iar într-un altul de o demontare a unor șine chiar de către angajați ai CFR, pentru a fi folosite într-o altă porțiune, aflată în circuitul feroviar. De altfel, pe întreg sectorul de cale ferată, până la Nisipitu, există patru zone în care s-au înregistrat furturi masive de cale ferată, într-un caz, autorul, un cetățean de etnie romă, fiind prins, după o urmărire, cu căruța încărcată cu șine de cale ferată. Polițiștii spun că șinele sunt furate pentru a fi utilizate la structura de rezistență a unor construcții, de obicei anexe din gospodării, și nu pentru a fi vândute la fier vechi, centrele de colectare refuzând să-și asume riscul de a primi fier provenit din structura feroviară.
Stâlpii de comunicație, lemne de foc
Revenind la porțiunea dintre Gura Putnei și Straja, o altă țintă a hoților au fost stâlpii de comunicație de lângă linie. În mai multe zone aceștia au fost retezați cu topoarele, fiind transformați probabil în lemne pentru foc. Și traverselor de cale ferată le-a fost găsită o utilitate, ele devenind stâlpi ai gardurilor unor gospodării. Mai multe cazuri de acest gen sunt cunoscute de polițiști, în unele cazuri traversele ajungând la proprietari și cu acordul, mai mult sau mai puțin legal și avizat, al unor angajați CFR.
Ce era până în 2008
Cei 25 de kilometri de linie deveniți impracticabili cuprind următorul traseu: Gura Putnei – Straja – Falcău – Brodina – Nisipitu, punctul terminus al traseului fiind în halta situată chiar în centrul satului ce aparține de comuna Ulma. Până când apele au adus dezastrul, aceasta era ultima parte a traseului pe care circula trenul personal care pleca din Suceava, trecea prin Dornești și Rădăuți și la Gura Putnei se despărțea în două, o garnitură îndreptându-se spre Putna, iar alta spre Nisipitu.
Inundațiile din vara acestui an au afectat și ele calea ferată, pe mai multe porțiuni, astfel că timp de câteva luni de zile trenul personal Suceava – Putna nu a circulat deloc. De câteva săptămâni, în urma lucrărilor de refacere efectuate, s-au reluat cursele până la Putna.
