Cafeaua, cea mai populară băutură din lume, cu un consum zilnic de aproximativ două miliarde de cești, face obiectul a numeroase studii științifice.
Studiile asupra cafelei continuă să demonstreze nu doar că un consum de cafea moderat (3,4 cești de cafea pe zi) este sigur și nu reprezintă o amenințare pentru sănătate, ci și că are anumite beneficii. Cele mai multe studii urmăresc legătura dintre consumul de cafea și astm, maladia Parkinson, cancer, diabet.
– Cafeaua și astmul
Se cunosc de mult timp beneficiile cafeinei pentru astmatici și s-a constatat faptul că un consum regulat de cafea contribuie la diminuarea atacurilor de astm. Un studiu pe un număr de 72.284 de italieni a arătat că există o relație invers proporțională între consumul de cafea și prevalența astmului. Astfel, riscul de astm s-a redus cu 28% la un consum de trei sau mai multe cești de cafea pe zi. Un alt studiu privind examinarea sănătății și nutriției (Second National Health and Nutrition Examination Survey – NHANES II) a fost realizat pe un eșantion de 20.322 de americani și a arătat că riscul de astm se reduce semnificativ (cu 29%), iar riscul de respirație grea se reduce cu 13% în cazul unui consum regulat de cafea, comparativ cu lipsa consumului.
– Antioxidanții din cafea
Cel mai bine păstrat secret referitor la cafea este probabil faptul că are mai mulți antioxidanți* chiar decât ceaiul verde. Boabele verzi de cafea conțin aproximativ 1.000 de antioxidanți, iar procesul de măcinare adaugă încă 300 de antioxidanți. În plus, în procesul de prăjire se creează alți compuși sănătoși, care sunt unici doar pentru cafea.
– Cafeaua și maladia Parkinson
Cel puțin șase studii independente au confirmat o legătură între consumul de cafea și prevenirea bolii Parkinson. Studiile arată că persoanele care consumă cafea în mod regulat au cu 60-80% mai puține riscuri de a dezvolta maladia Parkinson.
– Cancerul de colon
S-a dovedit că Metilpiridinia, un compus care se regăsește aproape exclusiv în cafea, reduce riscul apariției cancerului de colon, rolul său fiind de a activa enzimele din sânge, protejând astfel împotriva cancerului de colon.
– Cafeaua și diabetul
Studii importante derulate pe termen lung au confirmat proprietățile cafelei de prevenire a diabetului de tip II, a diabetului la adulți. Un nou studiu realizat în Finlanda a arătat că femeile care consumă trei până la patru cești de cafea pe zi au un risc redus de diabet cu până la 29%. În ceea ce-i privește pe bărbați, reducerea riscului a fost de 27%.
*Antioxidanți – Compuși chimici importanți care protejează organismul de boli, reduc efectul oxidanților periculoși prin faptul că se leagă de moleculele dăunătoare ale acestora, atenuându-le puterea de distrugere.
– Cafeaua si deshidratarea
Cafeaua consumată cu moderație este recunoscută ca o importantă sursă de lichide.
“The British Dietetic Association” recomandă consumul a 6-8 pahare de lichide pe zi, dând
ca exemplu de băuturi care pot fi consumate pentru hidratarea organismului apa, laptele, sucul de fructe, ceaiul sau cafeaua.
Știați că…
Este nevoie de 42 de boabe de cafea pentru a prepara un espresso.
Primul espressor a fost introdus în 1822 de francezi, însă italienii au fost cei care l-au perfecționat și l-au distribuit la scară largă.
Cafeaua instant a fost inventată în 1906 de G. Washington, un englez care trăia în Guatemala.
Cafeina este cunoscută sub numele medical de trimetilxantină, iar formula sa chimică este C8H10N4O2.
Cuvântul „tip” („bacșiș”) are legătură tot cu cafeaua. Cuvântul era folosit în vechile magazine de cafea în care cutiile de alamă ale chelnerilor erau inscripționate .”To Insure Promptness” (pentru a asigura promptitudinea)
Un espresso are mai puțină cafeină decât o ceașcă de cafea.
Mirosul cafelei se află printre primele zece cel mai ușor de recunoscut.
Un arbore de cafea poate atinge o înălțime de 15 picioare (4,5 metri), însă de obicei rămâne la înălțimea de 8 picioare (2,4 metri) și are nevoie de patru ani pentru a ajunge la maturitate.
Aroma boabelor de cafea și multe dintre caracteristicile sale de gust sunt diferite în funcție de țara de proveniență, regiune, temperatură, altitudine, precipitații, sol.
