Ultimele angajamente asumate de România la nivel internațional, respectiv Acordul Schengen, impune noi dezvoltări ale bazelor de date criminalistice, pentru combaterea criminalității transfrontaliere, a declarat adjunctul șefului Departamentului Ordine și Siguranță Publică, Nicolae Căbulea.
Nicolae Căbulea a spus, miercuri, la Simpozionul Internațional de Criminalistică, că, în contextul angajamentelor asumate de România pentru aderarea la Spațiul Schengen, este necesară armonizarea pe segmentul ordinii publice cu Strategia UE de securitate internă, precizează Ministerul Administrației și Internelor (MAI).
Astfel, în procesul de construire a unui „centru de securitate globală”, formațiunile criminalistice au un rol bine definit, promovând „noul” și dezvoltarea.
„Un pas important îl constituie acreditarea laboratoarelor Institutului de Criminalistică, conform standardului ISO 17 0 25. Prin rezultatele deosebite, specialiștii în domeniu promovează imaginea MAI și a criminalisticii românești în spațiul european”, a adăugat Căbulea.
Ultimele angajamente asumate de România legate de Tratatul de la Prum, respectiv Acordului Schengen, impun noi dezvoltări ale bazelor de date criminalistice, pentru combaterea criminalității transfrontaliere, astfel încât România să aibă un rol activ în relația cu statele membre.
„Cu alte cuvinte, înaintea avantajelor, aderarea la Spațiul Schengen presupune obligații asumate, o pregătire a personalului și dotări superioare, compatibilizarea cu legislația europeană și, nu în ultimul rând, un comportament de tip european al celor care au ca misiune asigurarea liniștii, ordinii și siguranței în Spațiul Schengen”, a spus Nicolae Căbulea.
Chestorul principal a precizat că se află în curs de derulare multe proiecte finanțate din fonduri europene, iar „existența sistemelor de comunicații și informatică moderne vine în sprijinul actului de comandă, control, coordonare și execuție și permite fiecărei structuri atât accesarea bazelor de date de interes polițienesc, cât și a rețelei interne (Intranet), în vederea realizării unei comunicări reale și eficiente între structurile centrale și cele teritoriale”.
„La nivel macro, activitatea MAI dispune de oportunități precum existența unui cadru normativ adaptat în mare măsură legislației europene, implementarea sistemului bazat pe standarde operaționale și proceduri de lucru, menite să asigure calitatea activităților polițienești. Mijloacele moderne de abordare a fenomenului infracțional (analiză strategică, operațională, crearea hărții informatizate a criminalității, sistemul AFIS și genetica judiciară) și existența unor structuri flexibile și dinamice, al căror personal este pregătit prin intermediul unor parteneriate străine și capabil să se adapteze situației evolutive criminale, sunt atuuri ale activității desfășurate de personalul ministerului”, a spus Căbulea.
Adjunctul Departamentului Ordine și Siguranță Publică a mai spus că, în ceea ce privește comunicarea și schimbul de informații, MAI cooperează, atât pe plan național, cât și pe plan internațional, cu diferite instituții.
Chestorul Nicolae Căbulea a făcut declarații, miercuri, în cadrul simpozionului internațional organizat de Asociația Criminaliștilor din România.
La eveniment au participat specialiști din Polonia, Italia, Macedonia, Bulgaria și Moldova, precum și reprezentanți ai Ministerului Public, Ministerului Justiției, Poliției Române, profesori universitari și criminaliști români.
