Nici nu s-a stabilit data alegerilor pentru funcțiile de conducere la PSD Suceava și câțiva lideri locali ai acestui partid au și anunțat că vor scaunul lui Mîrza. Absolut democratic. Numai că unii, nu neapărat dintre cei care au anunțat că vor candida, s-au năpustit ca uliii asupra lui Mîrza. Ceea ce nu mi se pare corect, ținând cont de trecut. De trecutul lor de membri PSD, de modul în care au ajuns unde sunt acum.
Sunt absolut convins că trebuie făcută o schimbare majoră în conducerea PSD Suceava, începând cu președintele, Gavril Mîrza. PSD are nevoie, și pe plan local, de un suflu nou, de o imagine nouă. Gavril Mîrza este de o viață, putem spune, lider al PSD. Indiferent de ce faci într-o astfel de funcție, bine sau rău, imaginea se erodează. Iar românul, prin firea lui, vrea mereu schimbarea, vrea tot timpul altceva. Și este foarte bine, pentru PSD, pentru politica românească, pentru noi toți, până la urmă, că principalul partid de opoziție are, și la Suceava, mai multe variante viabile pentru funcția de președinte. Este foarte bine că alți lideri locali ai PSD Suceava ies public și își exprimă poziția – vor o schimbare la vârful organizației județene. Chiar dacă nu spun categoric, clar, că vor capul lui Mîrza, ne-am prins toți că acolo bat. Este foarte bine pentru democrație, pentru politica românească în ansamblu. Dar problema e alta. Problema este legată de moralitate, de bun-simț. Unii dintre liderii PSD care anunță acum că a sosit vremea schimbării sunt creația lui Gavril Mîrza. El, Gavril Mîrza, i-a adus pe unii în politică, el i-a menținut pe alții în funcție. Chiar dacă nu meritau. Chiar dacă în funcțiile respective nu au făcut mare lucru.
Până la alegerea lui Victor Ponta ca președinte al PSD, nici un lider local al acestui partid nu a făcut nici o declarație publică prin care să-l critice pe Gavril Mîrza, sau prin care să ceară, chiar și voalat, schimbarea conducerii organizației județene. Pe la colțuri, vorbeau. Dar în public, oficial, nu. Când, duminică noaptea, s-a pornit vântul schimbării de la București, toți au prins curaj. De ce nu și înainte? Comentați dumneavoastră. Eu, personal, aș fi tăcut măcar până se stabilește data alegerilor. Aș fi spus ziariștilor că mă mai gândesc, că o să văd, că analizez dacă voi candida sau nu.
Dintre cei care și-au anunțat candidatura, deja, la președinția PSD Suceava, Eugen Bejinariu a avut declarația de cel mai bun-simț: „Candidez pentru a continua lupta domnului Mîrza cu PD-L și cu Gheorghe Flutur”. A fost singurul care a pomenit numele lui Gavril Mîrza. Și Eugen Bejinariu a fost ajutat, în mai multe momente, de către Gavril Mîrza. Nu știu dacă, atunci când a anunțat că va candida, Eugen Bejinariu s-a gândit chiar la continuarea muncii și luptei lui Gavril Mîrza. Dar a spus-o. Din bun-simț, din respect pentru cineva care te-a ajutat la un moment dat. O astfel de poziție, care ar trebui să fie firească, se vede treaba că reprezintă un lucru mare și rar în zilele noastre.
E vremea schimbării și în cazul lui Gavril Mîrza. Dar PSD nu-și poate permite să nu folosească experiența lui Gavril Mârza, cunoștințele lui, până la urmă chiar poziția lui de senator. Trebuie o schimbare, categoric, dar, după cum îmi spunea și un lider al PSD Suceava „nu trebuie să-i înlăturăm de tot pe cei mai în vârstă. În jurul experienței lor trebuie să clădim o echipă tânără, de perspectivă”.
Aș încheia cu o apreciere la adresa lui Ovidiu Donțu, legat de faptul că s-a abținut la orice declarații în aceste zile. Iar despre Ovidiu Donțu se știe că este prieten cu Victor Ponta. Și avea, deci, suficient „spate” să spună tot ce-i trece prin cap.
