Spitalele trebuie obligate, prin contractul cadru privind acordarea asistenței medicale, să aibă un procent minim din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate care să fie alocat pentru medicamente și materialele sanitare, a declarat, vineri, președintele CNAS, Cristian Bușoi.”Sunt spitale care au achiziția de medicamente de 2,3%, 3%, 4% din contractul cu Casa. Este foarte puțin. Trebuie ca în viitorul contractul cadru și în norme să avem și să avem un procent minim din contractul cu Casa care să fie acordat medicamentelor și materialelor sanitare. Repet, care să fie minim. După care putem pune ca recomandare în contract, în funcție de clasificarea spitalelor, spre exemplu, de TCP (tariful pe caz ponderat – n.r.), de cât este cheltuiala de personal, un procent care să fie discutat”, a explicat Bușoi, într-o conferință de presă privind Bilanțul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pe 2013.Măsura ar avea ca scop evitarea situațiilor în care spitalele nu ar avea prevăzuți bani pentru medicamente și materiale sanitare. „Vor fi discuții peste discuții, dar cel puțin pentru procentul minim trebuie să găsim o formulă rezonabilă. Va trebui să găsim o soluție, pentru că unele spitale au cheluieli de personal de peste 80-90 la sută. Cheltuielile de personal, utilități, hrană, curățenie, materiale sanitare și medicamente trebuie să ajungă la sută la sută. Dacă vorbim de spitalele bine finanțate, cele de înaltă performanță sau cele din București, cheltuielile de personal nu sunt atât de dramatice precum cele din țară. Acolo, procentul poate fi discutat”, a mai spus președintele CNAS.Cristian Bușoi a mai spus că, în noiembrie, a fost înființată Direcția Generală Monitorizare, Control și Antifraudă (DGMCA), structură specializată care efectuează activități de control în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu rolul de a coordona, monitoriza, investiga și combate fraudele în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.Principiul de funcționare al acestei structuri este acela de a realiza activități de control inopinate la furnizorii de servicii medicale dintr-un județ, a mai spus Bușoi. DGMCA are în componență șapte coordonatori regionali, desemnați prin ordin al președintelui CNAS, care monitorizează și coordonează activitatea desfășurată de structurile teritoriale de control în aria administrativ teritorială arondată și efectuează acțiuni de control operative și inopinate în aria de responsabilitate cu personal din cadrul caselor de asigurări de sănătate și/sau DGMCA.Prima acțiune de control inopinat a DGMCA este în derulare din 17 decembrie 2013, în București și în nouă județe. „S-au organizat controale fulger, inopinate, în Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Spitalul Clinic Județean de Urgență Ploiești, Spitalul Clinic Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, Spitalul Clinic Județean de Urgență Pitești, Institutul Oncologic prof. dr. Al. Trestioreanu București. Nu am date finale, dar pot spune că sunt foarte multe lucruri în neregulă care ne îngrijorează”, a mai spus Bușoi. Președintele CNAS a menționat, totuși, că printre neregulile constatate se numără nerespectarea criteriilor de internare.”Am găsit cazuri internate în spitalizare de zi și rezolvate în spitalizare continuă, iar de multe ori la foile de observație nu există calitatea de asigurat. Am mai găsit, ceea ce pentru noi a fost o uriașă surpriză, foi de observație necompletate, ceea ce ridică un mare semn de întrebare și pentru structurile de control local. Probabil, în prima săptămână din 2014, vom avea un raport detaliat cu ceea ce am găsit. Au mai fost cazuri sporadice de bolnavi ținuți în spital patru luni și neasigurați ținuți în urgență peste trei zile, fără să existe dovada stării de urgență”, a spus Bușoi.