Pentru al treilea an, zeci de tineri studenți din domeniul silviculturii au beneficiat de o oportunitate deosebită – accesarea unor burse în valoare totală de 8.000 de lei, acordate în 10 tranșe lunare, pe durata întregului an universitar.
Beneficiarii acestora au fost selectați în urma unor probe teoretice și practice, pe principiul „cei mai buni dintre cei mai buni”, concurența fiind destul de mare, pe măsura beneficiilor.
Proiectele bursierilor, discutate cu specialiști și experți în domeniul silviculturii
O parte dintre beneficiari, masteranzii, au fost prezenți sâmbătă, la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, în sala Dimitrie Leonida, din corpul D, în cadrul unui atelier de lucru în care au fost discutate proiectele a șase dintre cei 24 de beneficiari ai Burselor Schweighofer.
Alături de ei s-au aflat elevi și profesori ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, specialiști din cadrul Direcției Silvice Suceava, precum și reprezentanți ai Holzindustrie Schweighofer.
Temele proiectelor au fost:
- Studiu comparativ privind evoluția prețurilor lemnului de rășinoase în România și în țările UE.
- Studiu privind evoluția sistemelor de certificare forestieră din România.
Timp de trei ore, bursierii Alin Andrei Dănilă, Alexandru Mihai Corjin de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, Mihai Adrian Bratu și Nicolae Dogaru – de la Universitatea „Transilvania” din Brașov, Steluța Maria Sângeorzan și Anamaria Iuga, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, au susținut lucrările proprii, beneficiind de criticile constructive și aprecierile profesorilor și specialiștilor invitați la discuții, primind sugestii valoroase pentru dezvoltarea ulterioară a proiectelor lor, fiind încurajată munca în echipă, pentru acoperirea unor arii mai largi de cercetare.
România, cel mai mare importator de masă lemnoasă și creșterea explozivă a prețului lemnului
Discuțiile s-au dovedit a fi foarte interesante, fiind analizată transformarea României, din exportator de masă lemnoasă în cel mai mare importator din zonă, datorită unităților moderne de procesare a lemnului, precum Schweighofer, care prelucrează doar 7% din volumul total recoltat în România, cea mai mare parte a producției fiind asigurată din importuri și achiziții intracomunitare.
Explozia prețului masei lemnoase, precum și cauzele acestor creșteri nefirești, care au făcut să avem cel mai scump lemn din Europa, fiind mai ieftin să aduci lemn din Polonia sau chiar cu vaporul, din Venezuela, au fost de asemeni intens dezbătute.
Schweighofer, partener de încredere al instituțiilor de învățământ
„Ne bucurăm pentru studenții noștri, pentru că au posibilitatea de a fi finanțați, pentru a desfășura studii și cercetări în domeniul silvic. Cred că este o bună oportunitate pentru ei să cunoască și studenți din alte centre universitare, seminarul acesta aducând la un loc atât studenți ai Facultății de Silvicultură Suceava cât și de la Cea din Brașov, precum și de la Universitatea din Cluj. E o bună oportunitate să se cunoască, să schimbe păreri, să-și sporească experiența în domeniu”, a spus Ciprian Palaghianu, prodecanul Facultății de Silvicultură Suceava.
Prin acest generos program de burse dar și prin donațiile făcute pentru dotarea laboratoarelor de cercetare, compania Holzindustrie Schweighofer s-a dovedit a fi un partener de încredere al instituțiilor de învățământ, contribuind la formarea viitorilor specialiști din industria lemnului.
„Pentru mine a fost o oportunitate foarte mare, atât pe plan financiar cât și profesional, pentru că am intrat în contact cu colegi de la alte universități, dar și cu personal de specialitate din domeniu”, consideră Alin Andrei Dănilă, masterand în anul I la USV – Facultatea de Silvicultură.
Numai în anul universitar 2017 – 2018, 24 de studenți cu rezultate remarcabile beneficiază de burse cu o valoare totală de 8.000 de lei fiecare, acordate în 10 tranșe, pe durata întregului an universitar.
„Programul de burse acordate studenților merituoși de la facultățile de silvicultură din țară este parte a programului de responsabilitate socială al companiei noastre, prin care încurajăm studenții să lucreze împreună, să-și dezvolte spiritul critic, astfel încât să existe reacții la lucrările celorlalți, să aibă o perspectivă mult mai largă asupra a ceea ce înseamnă sectorul forestier din România. Fiecare dintre bursieri este la început de drum, s-au documentat cum au putut, sub îndrumarea profesorilor specialiști. Un mare avantaj a constat în faptul că am avut alături de noi specialiști externi, care și-au adus contribuția la subiectele dezbătute, care sunt de actualitate. De exemplu, a fost discutat prețul lemnului, care, în România, a ajuns să fie printre cele mai mari din toată Europa. Poate părea paradoxal, dar este foarte real. Piața se reglează, marii consumatori de materie primă au ajuns să importe volume semnificative din alte țări. Inclusiv compania noastră, din volumul total prelucrat, peste jumătate îl importă. Aducem lemn din afară, îl prelucrăm în România, cu forță de muncă locală, adăugând valoare produselor pe care le facem. În plus, pe lângă locurile de muncă create, se generează taxe și impozite, atât la nivel local cât și central”, a precizat Vasile Varvaroi, coordonatorul programului de Burse Schweighofer.
În cadrul programului de burse, studenții realizează proiecte pe teme actuale, de interes, din domeniul silvic și al industrializării lemnului, precum: circulația materialelor lemnoase, evoluția sistemelor de certificare în România, evoluția prețului lemnului în România și UE, tehnologii moderne de măsurare și determinare a volumului buștenilor, precum și diverse studii aplicate pe produse moderne din lemn (MDF, HDF, OSB, PAL, panel).
„Programul Burselor Schweighofer a început la Brașov, apoi s-a extins an de an, la Suceava, iar acum și la Cluj. Pe lângă bursele care se acordă lunar, câte 800 de lei, pe perioada întregului an universitar, studenții au o mare oportunitate, de a intra în contact cu specialiștii din fabricile noastre, de a participa efectiv la procesele de producție din fabrici. Pot veni să urmărească cum se petrece procesul industrial într-o fabrică modernă. Selecția s-a făcut dintr-un număr mare de aplicanți, cei mai buni fiind selectați în urma unor testări riguroase. Anul acesta au fost în jur de 120 de aplicanți, din care, în urma unui concurs organizat de fiecare facultate în parte, au fost selectați 24, cei mai merituoși”, a adăugat coordonatorul programului de Burse Schweighofer.
Nu în ultimul rând, studenții și invitații au avut ocazia să viziteze Laboratorul de Biometrie Forestieră de la USV – unul dintre cele mai performante laboratoare din Europa, care beneficiază de aparatură ultra-modernă datorită accesării de fonduri de cercetare prin proiecte naționale și internaționale, dar și prin sponsorizări oferite cu generozitate de compania Holzindustrie Schweighofer.
Sub îndrumarea dr. ing. Cătălin Roibu, șeful Laboratorului de Biometrie Forestieră, oaspeții au văzut cum funcționează echipamentele folosite pentru studii aprofundate în domeniul dendrologiei, inventarierilor forestiere, anatomia lemnului, precum și în cercetarea calității lemnului, tomograful pentru arbori fiind unul dintre achizițiile sponsorizate de Schweighofer.
Certificarea pădurilor și a companiilor – beneficii și pericole
Certificarea pădurilor, în sistemul FSC sau PEFC, a fost un alt subiect intens dezbătut, beneficiile introducerii acestor sisteme fiind evidente pentru toată lumea, dar, pe de altă parte, fiind privite cu îngrijorare modificările care se doresc a fi aduse, prin împingerea la extreme a limitărilor, ceea ce le-ar face total neaplicabile, riscul fiind ca proprietarii de pădure și chiar companiile să renunțe la ele, câtă vreme costurile implementării lor sunt cu mult mai mari decât posibilele beneficii.
„Pădurea este una din resursele naturale ale României, care este regenerabilă. Pentru a asigura continuitatea pădurii, este nevoie să aplicăm o dezvoltare durabilă și sustenabilă a acesteia. Unul dintre modurile prin care ne putem asigura de acest lucru este prin certificare – adică prin aplicarea voluntară de către proprietarii de pădure a unor scheme care garantează o gestionare mult mai riguroasă a fondului forestier. Compania noastră a încurajat aplicarea acestor mecanisme de certificare chiar de la apariția acestora, oferind suportul tehnic firmelor care doresc să se certifice, oferind un preț mai mare pentru lemnul certificat. În acest mod încurajăm pe cei care lucrează în pădurile din România să aplice cele mai înalte standarde”, a menționat Vasile Varvaroi, director achiziții în cadrul Holzindustrie Schweighofer.
Certificarea pădurilor este o activitate voluntară, care implică numeroase costuri și eforturi pentru conformare la standardele impuse, oferind în schimb și anumite beneficii, dar, în același timp, este important de știut faptul că proprietarii de pădure sau agenții economici care nu se înscriu în astfel de programe de certificare își desfășoară activitatea legal, doar că la alte standarde de calitate.
