– Locuitorii cartierului Burdujeni reprezintă o treime din populația municipiului Suceava
– „Cartierul muncitoresc” de odinioară păstrează încă imaginea „epocii de aur”, cu blocurile gri și străzile fără canalizare
– Pe strada Gheorghe Doja, în spatele caselor dărăpănate, se ridică vile somptuoase, care nu au nimic de-a face cu sărăcia sau cu calitatea proastă a asfaltului
Burdujeniul este, fără îndoială, o zonă a contrastelor din municipiul Suceava. Și aici, ca și în celelalte cartiere sucevene, arhitectura îndoielnică impusă de regimul comunist a lăsat amprente mult prea vizibile pe imaginea zonei. Cu toate acestea, printre blocurile gri, unele cu aspect deplorabil, se mai pot întrezări încă, deși timid, case construite în urmă cu 100 de ani, dar care păstrează încă parfumul unor vremuri de mult trecute.
Burdujeni nu este doar cartierul cu cea mai mare suprafață din Suceava, dar și cartierul cu cel mai mare număr de locuitori, o treime dintre suceveni locuind în această zonă. Actualul cartier Burdujeni a devenit parte a Sucevei, în 1926, prin unirea municipiului cu comuna limitrofă, cu același nume de astăzi. În perioada 1962-1972, valea râului Suceava, care despărțea odinioară comuna Burdujeni de orașul Suceava, a fost împresurată de fabrici și combinate industriale, care au unit practic cele două localități. Comuna Burdujeni s-a transformat astfel în cartierul principal al municipiului Suceava, primind denumirea de Cuza Vodă I și Cuza Vodă II.
Treptat, în regimul comunist, Burdujeni și-a căpătat titlul de „cartier al muncitorilor”, odată cu industrializarea forțată a Sucevei. Aspectul zonei s-a schimbat radical, clădiri vechi, de patrimoniu, ajungând sub lamele buldozerelor. Au scăpat de furia celor indiferenți față de valorile arhitectonice câteva clădiri care au rămas reprezentative nu doar pentru Burdujeni, ci și pentru municipiul Suceava. Cea mai veche este sediul Școlii cu clasele I-VIII nr.5 „Jean Bart”, clădire construită în jurul anului 1850 și în care a funcționat prima școală primară mixtă. Clădirea în care acum funcționează Școala nr.6 din Burdujeni sat are și ea aproape 100 de ani de când a fost ridicată. În aceeași perioadă au fost construite și sediul vechi al Primăriei Burdujeni, acum aparținând societății Electrica, și clădirea vechiului Dispensar, devenită acum sediul Poliției.
Clădirea reprezentativă pentru cartierul Burdujeni și pentru municipiul Suceava este fără îndoială Gara Burdujeni. Aceasta a fost construită, în perioada 1901-1902, după macheta gării din orașul elvețian Fribourg, de către o societate din Milano. În 1999, Gara Burdujeni, devenită între timp monument istoric, a intrat într-un amplu proces de restaurare și modernizare, lucrări finalizate de abia în luna octombrie a acestui an.
– Primăria Suceava a făcut, în ultimii doi ani, cele mai mari investiții în infrastructura cartierului Burdujeni
După 1989, când apartamentele au trecut din proprietatea statului, în proprietatea celor care au dorit să le cumpere, și locuințele din Burdujeni s-au înscris pe piața imobiliară suceveană. Apartamentele din Burdujeni nu au fost însă niciodată în topul cererilor de locuințe, până în urmă cu 3-4 ani anunțurile de la Mica publicitate sunând cam așa: „Cumpăr sau închiriez garsonieră sau apartament cu două camere în Suceava, exclus Burdujeni…”. În ultima perioadă lucrurile s-au mai schimbat, anunțurile fiind acum formulate puțin diferit: „Închiriez garsonieră sau apartament cu două camere în Suceava sau în Burdujeni…”. Mesajul din spatele anunțurilor este însă aproximativ același, făcându-se aceeași diferență dintre cartierul Burdujeni și restul municipiului Suceava.
Cu toate acestea, cartierul Burdujeni este zona în care Primăria Suceava a făcut cele mai multe investiții în ultimii doi ani.
„Dacă ani de-a rândul Burdujeniul a fost un cartier neglijat, acum putem spune că este un cartier privilegiat datorită investițiilor pe care le-am făcut: reparații străzi, alimentare cu apă, Grădinița nr.6, iar anul acesta vom da în folosință sala de sport de la Școala nr.11. Ne-am concentrat foarte mult pe Burdujeni, unde vom mai face investiții”, a declarat primarul Ion Lungu.
Imaginea cartierului Burdujeni a început să se schimbe în ultimii doi ani și datorită investițiilor în infrastructura stradală. În 2005, traficul a fost fluidizat în zona Orizont prin amenajarea unui sens giratoriu, iar strada Amurgului a fost asfaltată. În 2006, o altă stradă pe care nu se mai putea circula din cauza gropilor, strada Tineretului, a fost reabilitată. Pe terenul dintre cartierele Burdujeni și Ițcani, a apărut un nou cartier de locuințe sociale, ansamblul Primăverii fiind format din șase blocuri construite prin ANL și alte cinci blocuri construite firma Mivan Kier. Cele mai importante proiecte pentru cartierul Burdujeni au fost începute în 2006 și se vor finaliza în anii următori. Este vorba despre proiectul de alimentare cu apă a cartierului din sursa Berchișești și de rețeaua de alimentare cu gaz metan a caselor din Burdujeni sat.
Pe strada Gheorghe Doja, în spatele caselor dărăpănate, se ridică vile somptuoase, care nu au nimic de-a face cu sărăcia sau cu calitatea proastă a asfaltului. Contrastul evident între bordei și vilă se vede și în stradă, pe unde zilnic trec mașini dintre cele mai elegante, dar și căruțe venite parcă de pe ulițele comunei Burdujeni.
– Din 2007, Primăria Suceava va deschide 10 birouri în fosta clădire a Cinematografului Burdujeni
Locuitorilor din Burdujeni nu le este deloc simplu să apeleze la serviciile funcționarilor din Primăria Suceava, fiind nevoiți să parcurgă aproape 10 kilometri pentru asta. La fel trebuie să procedeze și atunci când au nevoie de îngrijiri medicale în cadrul unui spital.
„Este greu să mergi la Primărie sau la spital până în celălalt capăt de oraș. Autobuzele circulă bine, dar pentru cei în vârstă nu este deloc ușor. Ar fi bine dacă domnul primar ar deschide un fel de Primărie și aici la noi”, este de părere Maria Mirvalt, o doamnă în vârstă de 75 de ani care locuiește de când se știe în Burdujeni.
Proiectul deschiderii unor birouri ale Primăriei Suceava în Burdujeni există și, potrivit primarului Lungu, 10 birouri vor fi funcționale din vara anului 2007, în vechea clădire a Cinematografului Burdujeni. Este posibil ca, în aceeași clădire, să funcționeze și un dispecerat al societății de Transport Public Local. Aici vor fi detașați 10 angajați din Primărie, ce vor reprezenta toate compartimentele din instituție. Măsura nu are menirea să-i izoleze pe locuitorii Burdujeniului, ci să le faciliteze relația cu municipalitatea.
În urmă cu aproximativ doi ani, un grup de locuitori din Burdujeni și-a exprimat apăsat dorința de a nu mai depinde de municipalitatea suceveană, iar cartierul să redevină comună de sine stătătoare. Motivul invocat a fost faptul că edilii Sucevei au uitat să mai investească și în modernizarea cartierului Burdujeni. „Acest lucru nu se justifică și oamenii au înțeles că nu asta este soluția de rezolvare a problemelor din Burdujeni”, este de părere primarul Ion Lungu.
Coincidență sau nu, în ultimii doi ani, investițiile municipalității s-au concentrat pe Burdujeni. La fel se va întâmpla și în cartierul Ițcani, locuitorii de aici cerând și ei, în 2006, desprinderea de Suceava. În 2007, Ițcaniul va beneficia de străzi asfaltate, de o rețea nouă de apă și canalizare și de alimentare cu gaz metan.
Gurile rele spun că Primăria s-a concentrat chiar prea mult pe Burdujeni, uitând de străzile dezastruoase din cartierul George Enescu. Le va veni și lor rândul, dar nu în urma amenințărilor cu desprinderea de municipiul Suceava.
