Bunurile lui Dan Ioan Popescu și ale soției sale asupra cărora instanța supremă a instituit sechestru, apreciind că proveniența lor nu a putut fi justificată, au o valoare de peste 46 de miliarde de lei vechi, fiind vorba despre opt terenuri în orașul Azuga și de un apartament în București.
Potrivit minutei Ordonanței nr.1 din 16 ianuarie 2006 a Comisiei Speciale de Cercetare a Averii persoanelor prevăzute în articolul 21, alineatul 1 din Legea 115/1996, fostul ministru și soția lui „nu justifică, în perioada 12 decembrie 2000 – 14 decembrie 2004, caracterul licit al unor bunuri în valoare de 46.029.123.730 ROL (lei vechi – n.r.)”.
Bunurile asupra cărora instanța a dispus instituirea sechestrului asigurator sunt în număr de nouă – opt terenuri în intravilanul orașului Azuga și un apartament în București, lista lor fiind inclusă în minută.
Astfel, sechestrul vizează un teren pe care se află curți – construcții în suprafață de 490 de metri pătrați, situat în intravilanul orașului Azuga (strada Gârbovei, fără număr, lot 40), dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare 2040 din 22 august 2001, autentificat de biroul notarial Mărgărit Mușat din Câmpina.
Un alt teren menționat în minută are o suprafață de 500 de metri pătrați și este situat tot în intravilanul orașului Azuga, fiind dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare 1092 din 5 mai 2002, autentificat tot de biroul notarial Rodica Coliban, din București.
Va fi instituit sechestru și asupra unui teren cu curți – construcții cu o suprafață de 801 metri pătrați situat în intravilanul orașului Azuga (strada Prahovei nr.16), dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare 2323 din 3 iulie 2002, autentificat de același notar Mărgărit Mușat, din Câmpina.
Alt teren asupra căruia instanța a dispus instituirea sechestrului are o suprafață totală de 1.669 de metri pătrați (din care 978 de metri pătrați de fâneață și 691 de metri pătrați de pădure), situat în intravilanul orașului Azuga, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare 3498 din 24 octombrie 2002, autentificat tot de biroul notarial al lui Mărgărit Mușat.
În aceeași situație este o fâneață cu o suprafață de 493 de metri pătrați, situată în intravilanul orașului Azuga (str.Gârbovei, fără număr, lot 39), dobândită în baza contractului de vânzare-cumpărare 3888 din 29 noiembrie 2002, autentificat de notarul Rodica Coliban.
Un alt teren are 502 metri pătrați (523,67 metri pătrați din măsurători cadastrale), este situat în orașul Azuga, tot pe strada Gârbovei (lot 30), fiind dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare 1879/2003. Va mai fi pus sub sechestru un teren de 475 metri pătrați în intravilan, tot pe strada Gârbovei din Azuga (lot 38), dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare 1878/2003. Ambele terenuri au fost cumpărate în 5 decembrie 2003, contractele menționate fiind autentificate de biroul notarial Rodica Coliban din Capitală.
Pe listă mai apare un teren de 467 de metri pătrați (523 de metri pătrați din măsurători cadastrale), situat tot pe strada Gârbovei din Azuga, obținut prin contractul de vânzare-cumpărare 713 din 28 aprilie 2004, autentificat de același notar Rodica Coliban.
Totodată, instanța a dispus instituirea sechestrului asupra unui apartament situat în București, pe strada Uruguay, dobândit în baza contractului de asociere civilă nr.880 din 18 iunie 2003 încheiat între Elena Popescu (soția fostului ministru) și constructorul Dumitrescu Virgil Radu Ion.
Instanța a stabilit un onorariu definitiv de expertiză, în sumă de 17.935 lei, din care s-a virat Biroului local de Expertize Judiciare Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul București suma de 7.200 de lei, diferența de 10.735 de lei urmând a fi virată către Ministerul Justiției.
Comisia specială din cadrul instanței supreme a admis, luni, cererea procurorului general al României de verificare a averii lui Dan Ioan Popescu, constatând astfel că fostul ministru și soția lui nu pot justifica legalitatea modului în care au dobândit o serie de bunuri, în perioada 2000-2004.
Cazul urmează să fie soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), până atunci urmând să fie instituit sechestru asigurator asupra unora din cele 23 de bunuri obținute de familie în perioada 12 decembrie 2000 – 14 decembrie 2004.
Verificările în acest dosar au fost făcute de comisia specială a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind controlul averilor demnitarilor, în urma unei solicitări a procurorului general al României, Ilie Botoș. Solicitarea adresată comisiei speciale a instanței supreme a survenit cererii Centrului de Resurse Juridice (CRJ) care a reclamat, în cursul anului trecut, neconcordanțe apărute între declarațiile de avere a 124 de demnitari, printre care și Dan Ioan Popescu.
Deputatul Dan Ioan Popescu a contestat decizia de luni a instanței supreme, avocatul Cătălin Dancu criticând soluția dată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Deputatul Dan Ioan Popescu a declarat, luni, în cadrul unei conferințe de presă, că dosarul averii sale este „sută la sută politic”, iar că, la momentul sesizării, singurele documente erau „copii după trei articole de presă”, ceea ce i-ar fi permis să oprească acțiunea din motive de procedură.
Bunuri de 46 miliarde lei vechi ale familiei D.I Popescu – sub sechestru
