Bunici și mătuși, „mame” pentru 338 de copii părăsiți de părinți

Bunicile și mătușile au devenit, în ultimii ani, „mamele” copiilor părăsiți de părinți. În statisticile Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava sunt înscriși 338 de copii și tineri care se află în plasament la familia lărgită, până la gradul IV de rudenie (bunici, mătuși, veri). Dintre aceștia, 24 sunt copii cu handicap.
Reprezentanții Protecției Copilului Suceava susțin că plasamentul la familia lărgită este o soluție pentru minor, datorită faptului că între el și rudele sale există, de obicei, o relație de afectivitate, de apropiere, de încredere, care poate să îi influențeze pozitiv creșterea și dezvoltarea.
Copii necăjiți, traumatizați
Alți 113 copii se află în grija (plasament) unor familii sau persoane fără grad de rudenie, dintre care 13 sunt încadrați într-o categorie de handicap. Pentru 60 de minori, Protecția Copilului a instituit tutelă în favoarea persoanei care îi are în îngrijire.
Copiii dați în plasament pot fi abandonați de unul sau de ambii părinți, pot fi lăsați în grija rudelor, după ce părinții pleacă la muncă în străinătate, pe o perioadă nedeterminată, sau pot fi și copii care, încă de la naștere, din maternitate, sunt luați în grija statului, după ce au fost abandonați de cele care le-au dat viață.
Alți 668 de copii și tineri care se aflau în situație de risc au fost dați în plasament la 458 de asistenți maternali profesioniști.
Conform legii, pot fi dați în plasament copii cu vârste între 0-18 ani, copii părăsiți în maternități, spitale și instituții de ocrotire (centre de plasament), copii proveniți din familii care se confruntă cu situații de criză, copii care sunt abuzați/neglijați în propria familie.
Controale periodice, acolo unde sunt copii în plasament
Toate persoanele care au copii în plasament sunt controlate, periodic, de o comisie din cadrul Protecției Copilului Suceava. După cum a declarat purtătorul de cuvânt al Direcției de Asistență Socială Suceava, Liviana Enea, „controalele vizează, în principal, respectarea drepturilor copilului, integrarea copilului în familia asistentului maternal sau în familia lărgită, atitudinea asistentului față de copilul din plasament, atitudinea celorlalți membri ai familiei față de copil, relația de afectivitate existentă între copil și familie, condițiile de locuit și igienico-sanitare”.
Măsura de plasament trebuie să fie temporară
Șefa Direcției de Asistență Socială Suceava, Magda Isăilă, a spus că instituția pe care o conduce va colabora cu autoritățile locale în vederea reabilitării familiilor ale căror copii sunt instituționalizați, „pentru susținerea acestora în vederea îmbunătățirii condițiilor de locuit și reintegrării copiilor în familiile naturale, având în vedere că măsura specială de plasament trebuie să fie o măsură temporară și nu de lungă durată”.