Faptele bune și dezinteresate, altruismul și disponibilitatea gratuite sunt doar o iluzie. Nici unul dintre noi nu este un înger coborât pe pământ, ci toți suntem doar niște muritori de rând în căutarea unor satisfacții.
Deși nu este tocmai ușor să recunoaștem, oamenii se comportă frumos, sunt drăguți, atenți și disponibili doar pentru că le convine. Iar acest adevăr crud este confirmat chiar și de oamenii de știință. Creierul uman reacționează la „compensațiile” sociale la fel ca la bani. Cu alte cuvinte, o reputație bună este la fel de satisfăcătoare ca un salariu onorabil. Cei care au dezvăluit adevăratele intenții ale „boniștilor” sunt mai mult cercetători japonezi de la Japanese Institute for Physiological Sciences, care sunt de părere că oamenii interesați să își facă o bună reputație, care să îi protejeze în fața oricăror critici, au tendința să fie mai altruiști.
Oamenii de știință coordonați de Norihiro Sadato, au „fotografiat” cu ajutorul rezonanței magnetice 19 persoane, care urmau să primească premii în bani sau „compensații” de tip social. În urma examinării rezultatelor, nu mică le-a fost surpriza să constate că recunoașterea primită de la ceilalți activează aceeași zonă cerebrală, care se „aprinde” când primim bani. Studiul, dat publicității de revista Neuron, oferă o primă explicație științifică cu privire la comportamentul altruist și faptele bune, pe care din când în când le facem sau de ale căror avantaje beneficiem.
„Interesul poartă fesul”.
Iar descoperirile nu se opresc aici. În același număr al revistei, a fost dat publicității un studiul al echipei de cercetători coordonați de Caroline Zink de la National Institute of Mental Health dei Nih din Bethesda (SUA), care a avut drept obiectiv analizarea efectelor pe care relații cu persoane cu un statut social diferit îl au asupra creierului, cercetătorii încercând astfel să înțeleagă de ce acest factor influențează atât de mult comportamentul, reacțiile și chiar și sănătatea oamenilor.
Oamenii de știință au identificat regiunile neurale activate în momentul în care sunt elaborate informațiile cu privire la situația financiară a ierarhiei sociale cu ajutorul unui grup de voluntari, care au participat la un joc interactiv. Fiecare dintre aceștia era convins că joacă împreună cu doi colegi, unul cu o funcție superioară și altul cu funcție inferioară. În realitate însă, acești parteneri nu existau. Cercetătorii manipulau jocul, păcălind fiecare voluntar, cu ajutorul unor imagini proiectate pe mai multe ecrane. În seria de experimente, ierarhia socială a celor trei parteneri de joc uneori rămânea neschimbată, alteori însă se modifica „pe parcurs”.
Ierarhia socială.
Oamenii de știință au constatat că zonele cerebrale care se activează în momentul interacțiunii cu un șef sunt diferite de cele care se aprind în caz contrar. Mai înainte de toate, specialiștii au „fotografiat” zonele care se activează când se modifică ierarhia socială, constatând că acestea coincid cu zonele implicate în metabolismul emoțiilor și al conștientizării sociale. „Activitatea acestor regiuni, reprezintă un răspuns emoțional la relația cu jucătorul superior, care se manifestă doar atunci când ierarhia e dinamică. Așadar, o acțiune, deși irelevantă pentru obiectivul jocului, poate avea consecințe în ierarhia socială a protagonistului”, cred specialiștii. Practic, creierul nostru reacționează în mod diferit în fața unui șef sau a unui subaltern, însă doar atunci când există posibilitatea de a schimba poziția în ierarhia socială.
