Buna Vestire – semnificație

Astăzi, întreaga Ortodoxie prăznuiește sărbătoarea Bunei Vestiri, când îngerul Gavriil venind la Fecioara Maria îi spune că „va lua în pântece” și „că va naște Fiu”. Este sărbătoarea anuală cu dată fixă ce reflectă atât întruparea Fiului lui Dumnezeu, dar și cinstea deosebită de care s-a bucurat Fecioara Maria de a-L naște după trup pe Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos. Despre importanța acestei sărbători, despre evenimentul în sine și despre cum au reflectat Sf. Părinți ai Bisericii această realitate în cele ce urmează.
Vizita îngerului sau narațiunea biblică a evenimentului
Despre evenimentul de astăzi, cel al Bunei Vestiri (denumită popular și prin termenul de origine slavonă Blagovestenia) Sf. Scriptură ne relatează extrem de succint în următoarele versete: „Iar în a șasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria Și intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate sa fie aceasta? Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu Și iată vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și împărăția Lui nu va avea sfârșit Și a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat? Și răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema Și iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea fiu la bătrânețea ei și aceasta este a șasea lună pentru ea, cea numită stearpă Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință Și a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Și îngerul a plecat de la ea” (Luca 1:26-38).
„S-a aflat o Fecioară mai curată decât toată curăția…”
Cine s-a putut învrednici de acest mare dar, de a fi mama Dumnezeului Celui Viu? Cu siguranță Maria, fecioara din Nazaret, care deși logodită cu Iosif și cu toate că va naște Fiu, va rămâne veșnică Fecioară. Prin accepțiunea „Fie mie după cuvântul tău”, Fecioara Maria acceptă așadar să slujească tainei mântuirii noastre, iar prin cuvintele îngerului: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei”, se descoperă cinstea de care s-a învrednicit Fecioara Maria, căci nicăieri nu „s-a aflat o Fecioară mai curată decât toată curăția, mai fără de prihană decât toată zidirea cea gândită, mai sfântă decât toată sfințenia, [decât] Preacurata și Preabinecuvântata Fecioară Maria, odrasla rădăcinii celei sterpe a Sfinților și drepților, dumnezeieștilor părinți Ioachim și Ana, rodul rugăciunilor și al postirilor părintești, fiica cea împărătească și arhierească. Și s-a aflat la loc sfânt în templul lui Solomon aceea care avea să fie biserică însuflețită a lui Dumnezeu, Fecioara, care avea să nască pe Cuvântul cel mai sfânt decât sfinții, s-a aflat în altarul templului ce se numea Sfânta Sfintelor, pentru că acolo a căutat Domnul din înălțimea slavei împărăției Sale, spre smerenia roabei Sale. Și a ales-o pe cea mai înainte aleasă din toate neamurile; a ales-o ca Maică a Cuvântului Său Cel mai înainte de veci, pentru a Cărui întrupare dintru dânsa, încă mai înainte de buna vestirea îngerului, cu taină a înștiințat-o pe ea, precum adeverim despre aceasta prin istoriile vrednice de credință ale sfinților”.
Instituirea sărbătorii
Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în manuscrisele liturgice, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit la 18 decembrie. Părintele profesor Ene Braniște susține că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de papa Leon al II-lea (681-683 dHr.), la început ca o sărbătoare locală și cu denumirea de sărbătoarea așteptării Nașterii Domnului; dar variația datei ei a durat în Apus până în sec. XI-lea, când data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică de atunci. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuiește pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Nașterii Domnului (6 ianuarie). În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorita peste tot la 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V-lea. Numirea de Buna Vestire s-a generalizat definitiv în secolul al VII-lea în Răsărit, deși sărbătoarea în sine este cu mult mai veche, cel puțin din secolul al IV-lea. Pentru a se da mai multă strălucire acestei sărbători, după secolul al VI-lea serviciul divin s-a îmbogățit cu multe imnuri, în care se vorbește despre întruparea Fiului lui Dumnezeu și mărirea Maicii celei preasfinte. Căzând tot timpul în perioada Postului Mare, Biserica dezleagă astăzi la vin, untdelemn și la pește.
„Bucură-te, Mireasă nenuntită…”
Nici imnografia creștină nu a uitat să reflecte acest minunat eveniment al venirii îngerului Gavriil și al bunei sale vești aduse Fecioarei din Nazaret. Iată cum descrie această realitate prin vers și rugăciune, Sf. imnograf Roman Melodul: „Cu Gavriil, arhanghelul/ veniți și împreună să alergăm/către Fecioara Maria/și acesteia să ne închinăm/ca celeia ce este Maica și hrănitoarea vieții noastre. Că nu doar căpeteniei de oști se cade să se închine împărătesei/ci și celor smeriți le e îngăduit s-o vadă și să îi grăiască. Pe care, ca pe o Maică a lui Dumnezeu/neamurile toate o fericesc strigând: Bucură-te neîntinată/Bucură-te, fiică de Dumnezeu chemată!/Bucură-te curată/Bucură-te, cea dulce și bună/Bucură-te bucuria ochilor!/Bucură-te, Cea fără de sămânță!/Bucură-te nestricată!/Bucură-te, Maică fără de bărbat!/Bucură-te, Mireasă nenuntită”. (Alexandru PRELIPCEAN)
[Bibliografie folosită: „Cuvânt la Buna Vestire a Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria”, în: Viețile Sfinților pe luna martie, ediția a doua, Ed. Mănăstirea Sihastria, 2005, p. 325; Pr. Ene Braniște, Arhim. Ghenadie Nițoiu, Pr. Gheorghe Neda, Liturgica teoretică, Ed. IBMBOR, București, 2002,p. 66; Adrian Cocoșilă, Buna Vestire, cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului, www.crestinortodox.ro, Sf. Roman Melodul, Imne, trad. Cristina Rogobete și Sabin Preda, Ed. Bizantină, București, 2007, pp. 176-7]