Săptămâna europeană are ca punct principal pe agendă Consiliul European de joi și vineri, o reuniune extraordinară la masa căreia statele membre UE vor căuta un compromis pentru cadrul bugetar al UE pentru intervalul 2014-2020, după o perioadă de polemici aprinse pe această temă.
Deși bugetul UE trebuie adoptat cu unanimitate la nivelul celor 27 de țări din Consiliu, plus Croația, dezbaterea în jurul acesteia a generat discordie și polemici intense.
Taberele și cifrele
Statele UE par împărțite în două tabere, în cea a țărilor net contributoare stând membrii mai vechi și mai bogați ai Uniunii cum ar fi Germania, Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Austria, care doresc o reducere a anvelopei bugetare de 1.033 de miliarde de euro propusă de Comisia Europeană pentru perioada celor șapte ani.
Bugetul actual al UE, pentru exercițiul 2007-2013, a fost de 993 miliarde euro. O reducere substanțială, de circa 150 miliarde euro, a noului cadru bugetar sub plafonul stabilit pentru 2007-2020 a fost cerută ferm în ultimele luni din capitale ca Londra și Stockholm, argumentul principal fiind că tăierile de austeritate în perioada de recesiune trebuie operate și la bugetul UE, nu numai în bugetele naționale.
De cealaltă parte se află așa-numitul grup al „Prietenilor Coeziunii”, format din 15 țări din Centrul și Estul Europei, precum și țările din flancul sudic al UE – Spania, Grecia, Portugalia – beneficiare nete în ultimul sfert de secol al fondurilor de coeziune. Politica de Coeziune vizează reducerea decalajelor între țările dezvoltate și cele nou venite în clubul UE, acestui capitol fiindu-i alocat circa 43% din totalul bugetului UE, celălalt capitol important, cu 44%, fiind Politica Agricolă Comună (PAC), din care se fac plățile directe pentru fermieri.
Un alt grup de țări cum ar fi Franța, Irlanda, Italia, Spania, cu importante sectoare agricole, au interese majore legate de PAC, nefiind dispuse să accepte reducerea acestuia, amenințând că vor folosi dreptul de veto dacă tăierile vor afecta drastic nivelul banilor promiși fermierilor lor.
Negocierile purtate la nivelul experților din Consiliul Afaceri Generale (CAG) nu au produs rezultate notabile în ultimele șase luni. O propunere de compromis făcută la sfârșitul lunii octombrie de către președinția cipriotă a Consiliului UE, care reducea cu 50 miliarde propunerea de 1.033 miliarde de euro a Comisiei, a fost abandonată în urmă cu o săptămână din cauza protestelor grupului de țări nordice.
Pe de altă parte, Partidul Conservator i-a forțat mâna premierului britanic David Cameron, trecând prin Parlamentul de la Londra o rezoluție care cere reducerea bugetului UE față de perioada 2007-2020. Cameron a amenințat explicit cu exercitarea dreptului de veto al țării sale la Consiliul de săptămana aceasta. Suedia, o altă țară în care opinia publică este obosită de prelungirea crizei din zona euro și de banii pompați în economiile membrilor sudici, a devenit campioana acestei tabere, continuând să propună reduceri de 100-150 miliarde față de bugetul actual.
O nouă propunere care reduce nivelul avansat de Comisie cu 75-80 de miliarde, la un nivel total de circa 955 miliarde, a fost făcută săptămâna trecută de președintele Consiliul European, Herman Van Rompuy. Propunerea este considerată a avea suportul Germaniei, principalul contributor la bugetul UE. Cancelarul Angela Merkel dorește neapărat realizarea compromisului și atingerii consensului, având în vedere că un eșec ar reprezenta un nou semnal prost pentru economia și starea de spirit din UE. Merkel dorește și ca ultimul Consiliu European din acest an, cel din decembrie, să nu mai fie perturbat de tema cadrului bugetar și să se concentreze pe soluțiile pentru criza din zona euro.
Propunerea Van Rompuy taie 30 de miliarde de euro de la Politica de Coeziune și 25 de miliarde de la PAC, dezavantajând net țări ca Polonia, Spania, dar și România. Franța și Irlanda sunt de asemenea nemulțumite de propunerea Van Rompuy, oficiali din toate aceste țări invocând zilele trecute recurgerea la dreptul de veto ca măsură de ultimă instanță.
Eșecul reuniunii nu e exclus
Pe acest fond, analiștii tind să încline că această reuniune a Consiliului European va reprezenta un eșec, liderii europeni având de apărat poziții prea divergente pentru a ajunge la un numitor comun, chiar și după ședințe prelungite. Negocierile sunt complicate și de divergențele între Comisie, Consiliu și Parlamentul European privind rectificarea bugetară pe 2012, în acest moment conturile UE înregistrând o gaură de 7 miliarde de euro. De asemenea, neînțelegeri sunt și pe bugetul instituțiilor UE pentru 2013.
Cheia atingerii consensului la Consiliile Europene afectate de diferende a fost întotdeauna realizarea compromisului Germania-Franța. Mai ales Marea Britanie și uneori Polonia au avut precedente de rezistență solitară îndelungată, fiind considerate nuci greu de spart la acest Consiliu. În prezent, atât Londra cât și Varșovia se situează ele însele pe poziții ireconciliabile, un factor în plus care indică o eventuală nereușită.
Un expert german citat de publicația EU Observer a amintit că și în 2005 a fost nevoie de negocieri prelungite și două reuniuni ale Consiliului pentru realizarea compromisului privind bugetul 2007-2013. Un eșec la nivelul Consiliului din această săptămână ar putea calma spiritele în opiniile publice din țările membre, repliate pe fondul recesiunii pe poziții naționaliste. Șefii de stat și de guverne ar putea invoca, la fel ca în 2005, faptul că nu au cedat în prima mare bătălie pentru resursele financiare europene, însă mai departe e nevoie și de compromisuri pentru a nu bloca proiectul european, profitabil până la urmă pentru toată lumea.
Potrivit unui calendar optim de desfășurare a programării bugetare a UE, cifrele trebuie să fie definitivate, inclusiv printr-un vot al plenului PE, până în martie-aprilie anul viitor, urmând ca apoi fiecare țară să dispună alocările pe capitolele naționale. Dacă nu va fi realizat compromisul până în a doua parte din 2013, pentru 2014 se va intra pe un buget anual, echivalent cu alocarea din 2013.
Banii pentru România
România ar fi trebuit să primească între 45 și 47 miliarde de euro, conform propunerii totale de 1.033 de miliarde de euro înaintată de Comisia Europeană. Această sumă ar asigura un surplus consistent față de cei 35 miliarde de euro alocați în 2005 pentru perioada 2007-2013, când România a fost nou intrată la masa negocierilor și a fost nevoită să cedeze cererilor altora, dar avea și un PIB mai redus. Potrivit propunerii actuale a Comisiei Europene, alocarea anuală trebuie să reprezinte circa 2,5% din PIB-ul țării.
Propunerea Van Rompuy reduce însă cu circa 8 miliarde de euro această sumă, introducând și unii algoritmi de calcul considerați discriminatorii de oficiali din Guvernul de la București, potrivit unor surse citate de MEDIAFAX. Astfel, dacă pragul din PIB este redus la 2,4%, este stabilit și un plafon de 15% pentru fondurile suplimentare primite peste bugetul 2007-2013 pentru țările cu o rată de absorbție sub 60%. Rata de absorbție a României pe fondurile de coeziune nu depășește în prezent 10%, iar acest criteriu pare introdus special pentru a reduce alocarea țării noastre.
Argumentele negociatorilor Guvernului României au fost că, prin propunerea Van Rompuy, România este penalizată suplimentar, având în vedere că a fost sancționată oricum de Comisia Europeană pentru nereușitele actualei perioade de programare. De asemenea, banii pe care România nu reușește să îi cheltuiască în perioada stabilită se întorc oricum la bugetele naționale ale țărilor net contributoare din Vestul și Nordul Europei.
Rămâne de văzut în următoarele zile cât de mult va reuși România să apere alocarea inițială a Comisiei, având în vedere că negocierea poate fi dusă de pe poziții puternice numai dacă este dublată de vocea unor aliați puternici.
Marius Frățilă, marius.fratila@mediafax.ro
