ADMINISTRAȚIE LOCALĂ

Bugetul Sucevei pe 2006, axat pe învățămînt, infrastructură, locuințe și transporturi



Bugetul Sucevei pe 2006, axat pe învățămînt, infrastructură, locuințe și transporturi
Bugetul Sucevei pe 2006, axat pe învățămînt, infrastructură, locuințe și transporturi

– Singurul vot împotriva proiectului de buget a fost cel al lui Ovidiu Donțu, în vreme ce restul consilierilor PSD s-au abținut
Proiectul de buget al municipiului Suceava pentru 2006 a fost adoptat ieri după-amiază, după aproape o oră de dezbateri intense, în urma cărora varianta inițială a suferit o serie de modificări.
Primarul Ion Lungu a ținut să sublinieze că bugetul este unul realist, întocmit ca urmare a veniturilor obținute anul trecut, în vreme ce stabilirea priorităților de cheltuire a acestora s-a făcut prin consultări publice, cu cetățenii din toate cartierele Sucevei.
Astfel, totalul veniturilor se ridică la 1.400 de miliarde de lei, din care 881 de miliarde venituri proprii. Aici, cele mai mari venituri se încasează impozitele și taxele pe bunuri și servicii (655 de miliarde), din cotele defalcate din impozitul pe venit (300 de miliarde de lei), precum și impozitele și taxele pe proprietate (339 de miliarde de lei).
La cheltuieli, se detașează clar cele pentru învățămînt, unde sînt prevăzute peste 535 de miliarde de lei pentru acest an. În privința capitolului de locuințe, servicii și dezvoltare publică, unde erau prevăzute peste 306 miliarde de lei, au intervenit unele modificări, ca urmare a propunerilor consilierilor locali.
Astfel, la inițiativa Cristinei Iordăchel, bugetul pentru Sănătate, de 4,5 miliarde de lei, a fost suplimentat, din capitolul de mai sus, mai exact, din sumele alocate construirii de mansarde, cu încă 4 miliarde de lei.
O altă propunere care a mai „știrbit” din sumele alocate mansardării a fost cea a consilierului Gheorghe Cozmulesei, care a propus alocarea a 5 miliarde de lei pentru ridicarea unei baze auto pentru TPL, în special pentru adăpostirea autobuzelor noi care vor fi aduse.
În rest, sumele propuse la celelalte capitole au rămas nemodificate.
Astfel, la cheltuielile autorităților executive a rămas suma de 103,8 miliarde de lei, la serviciile de evidență a populației – 4,8 miliarde de lei, la Poliția Comunitară – 24 de miliarde de lei, la Protecția Civilă – 600 de milioane de lei, la Cultură, recreere și religie – 71,2 miliarde de lei, la Asigurări și asistență socială – 87,7 miliarde de lei, la Protecția Mediului – 45 de miliarde de lei, la Programe de dezvoltare regională și socială – 350 de milioane de lei, la Combustibili și energie – 178,7 miliarde de lei, iar la Transporturi – 116,8 miliarde de lei.
Singurul vot contra a fost cel al lui Ovidiu Donțu, în vreme ce restul consilierilor PSD s-au abținut, ceea ce este considerat tot un vot negativ.



Recomandări

Județul Suceava ar urma să primească cea mai mare sumă din țară, de aproape 220 de milioane de lei, pentru echilibrarea bugetelor locale pentru 2026

Județul Suceava ar urma să primească cea mai mare sumă din țară, de aproape 220 de milioane de lei, pentru echilibrarea bugetelor locale pentru 2026
Județul Suceava ar urma să primească cea mai mare sumă din țară, de aproape 220 de milioane de lei, pentru echilibrarea bugetelor locale pentru 2026

Virgiliu Vlăescu susține că actualul Guvern nu a avut în vedere interesele sucevenilor atunci când a decis construcția unui drum expres de la Suceava la Siret și nu a unei autostrăzi

Senatorul Ioan Stan atenționează că PSD nu va vota bugetul de stat dacă nu vor fi incluse propunerile de măsuri sociale și de investiții

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Perspective macroeconomice și geo-strategice cu privire la recalibrarea modelului de creștere economică a României în contextul noii normalități

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Perspective macroeconomice și geo-strategice cu privire la recalibrarea modelului de creștere economică a României în contextul noii normalități
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Perspective macroeconomice și geo-strategice cu privire la recalibrarea modelului de creștere economică a României în contextul noii normalități