Comisiile de Cultură ale Parlamentului au aprobat, joi, bugetul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) pentru anul 2011, respectiv 7,99 milioane de lei, suma fiind cu 9% mai mică față de bugetul instituției pe anul în curs.
Bugetul pe anul 2011 al CNA – o instituție finanțată 100% de la bugetul de stat – a fost aprobat de Comisiile reunite de Cultură ale Camerei Deputaților și Senatului cu 15 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și patru „abțineri”.
Prezent la Comisiile de Cultură ale Parlamentului, Răsvan Popescu, președintele CNA, a declarat că „fondurile prevăzute în proiectul de buget al CNA pentru anul 2011, respectiv 7.990.000 de lei, reprezintă o reducere de aproximativ 9% față de bugetul anului 2010, în condițiile în care acesta, la rândul lui, a fost redus cu 15% față de bugetul anului 2009”.
„Prin urmare, fondurile alocate CNA au fost reduse în ultimii doi ani cu 24%”, a spus Răsvan Popescu, explicând că, în 2010, bugetul CNA aprobat inițial, în sumă de 9.342.000 de lei, a fost redus cu 7%. „Bugetul inițial aprobat la titlul de cheltuieli de personal a pornit din start cu un deficit de 900.000 de lei, deficit ce a fost acoperit prin efectuarea a o mie de zile de concediu fără plată de către întregul personal și chiar de membri ai Consiliului și de reorganizarea instituției noastre prin disponibilizarea unui număr de 27 de persoane, reprezentând 18% din personal. De asemenea, am fost nevoiți să închidem patru birouri teritoriale județene, fapt care ridică la zece numărul județelor fără inspectori audiovizuali și care sunt acoperite în măsura posibilului din județele învecinate”, a spus Răsvan Popescu.
Revenind la bugetul pe anul 2011, Răsvan Popescu a spus că, la titlul de cheltuieli de personal, în urma disponibilizărilor efectuate, CNA se poate încadra în limita de 6.927.000 de lei, comunicată de Ministerul Finanțelor Publice, în condițiile în care legea salarizării pentru anul 2011 nu mai include acordarea primelor de vacanță, a celui de-al 13-lea salariu și a orelor suplimentare.
„La titlul «Bunuri și servicii», proiectul nostru de buget înaintat Ministerului Finanțelor prevedea o creștere de aproximativ 10% față de anul 2010, care ar fi acoperit în principal majorarea cotei de TVA și inflația. Vom face totuși efortul de a ne încadra în suma de 834.000 de lei comunicată de Ministerul Finanțelor, limitându-ne strict la cheltuielile absolut necesare pentru desfășurarea activității, începând cu plata utilităților. Facem mențiunea că fondurile insuficiente alocate carburanților auto fac dificilă activitatea de inspecție în teritoriu, capacitatea CNA de a răspunde la sesizări și de a combate eficient piratarea de programe de către o serie de societăți de cablu din mediul rural”, a mai spus Răsvan Popescu.
„Vom face tot ce depinde de noi pentru a ne încadra în acest buget de austeritate”, a mai spus Popescu.
Răspunzând unei întrebări, Răsvan Popescu a spus că amenzile pe care le aplică CNA televiziunilor, radiourilor și societăților de cablu merg direct în bugetul de stat și nu în bugetul Consiliului. „Noi aducem peste două milioane de lei pe an la bugetul de stat”, a explicat Răsvan Popescu.
Senatorul PDL Radu F. Alexandru a spus că va iniția un proiect legislativ prin care CNA să se autofinanțeze. „Sper că, până la sfârșitul anului viitor, când vom discuta bugetele instuțiilor aflate sub control parlamentar, să treacă prin Parlament o inițiativă legislativă pe care o voi supune colegilor din ambele comisii privind trecerea CNA pe autofinanțare, în același sistem, după modelul țărilor membre ale Uniunii Europene. Va fi poate un imbold și un stimul pentru ca activitatea CNA să se apropie de menirea cu care a fost încredințat”, a spus Radu F. Alexandru, după ce a vorbit despre faptul că CNA nu își îndeplinește așa cum ar trebui rolul și misiunea.
În schimb, senatorul PSD Georgică Severin a fost de părere că rolul CNA este foarte greu de îndeplinit în condițiile unui buget care a scăzut mereu în ultimii ani, ajungând în 2011 la sub 8 milioane de lei.
„Urmărind modul în care a evoluat bugetul instituțiilor (TVR, Radioul Public, CNA, Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, n.r.) pe care le discutăm astăzi, pot constata că doar două instituții au fost super oropsite: Ministerul Culturii, care a scăzut permanent din 2009 și până acuma, și CNA, care a scăzut în 2010 și în 2011 și scăderile sunt mai mult decât semnificative. Este evident că în aceste condiții rolul CNA este mult mai greu de îndeplinit”, a spus Georgică Severin.
Totodată, senatorul Georgică Severin a spus că Legea audiovizualului stabilește „foarte clar când este cazul să intervină CNA și să aplice sancțiuni”. „Dacă au fost asemenea situații și nu au fost sancționate, foarte rău, dar nu cred că este treaba CNA-ului, de exemplu, să intervină pe conținut. Noi tot criticăm CNA pentru slabul conținut al televiziunilor, dar nu este treaba CNA, am intra într-o zonă care te duce spre cenzură”, a mai spus Georgică Severin.
El a vorbit și de dezechilibrul între punctele de vedere exprimate de putere și opoziție la Televiziunea Română. „Pentru CNA, este foarte greu să funcționeze cu 7.9990.000 de lei și dacă tot plătim abonament pentru Televiziunea Română am putea să îi ajutăm (pe cei de la CNA, n.r.), ca banii din amenzi să rămână la ei, asta ar fi într-adevăr o inițiativă pe care aș susține-o și eu”, a mai spus Georgică Severin.
Pe de altă parte, deputatul PDL Brândușa Novac a spus că „CNA trebuie să dea amenzi, dar CNA reușește de foarte multe ori să dea numai sancțiuni, nu amenzile necesare, astfel încât televiziunile să fie corecte”.
CNA – o autoritate publică autonomă sub control Parlamentar – are menirea să încurajeze dezvoltarea funcționării într-un mediu concurențial a pieței libere din domeniul audiovizual.
Consiliul Național al Audiovizualului are 11 membri. În prezent, Consiliul are următoarea componență: Răsvan Popescu – președintele CNA, Ioan Onisei – vicepreședintele Consiliului, Dan Grigore, Gelu Trandafir, Cristina Trepcea, Narcisa Iorga, Christian Mititelu, Mihai Mălaimare, Constantin Duțu și Attila Szasz – membri ai Consiliului.
