Bugetarii din domeniul colectării fiscale vor primi recompense financiare în locul stimulentelor, dintr-un fond constituit din cota de 1% aplicată sumelor încasate prin executare silită sau în urma procedurii de reorganizare financiară și faliment, potrivit proiectului Legii salarizării unitare.
În nota de prezentare a proiectului de lege a salarizării, obținută de MEDIAFAX, se arată că, pentru activitatea deosebită în domeniul colectării fiscale, persoanele care potrivit actelor normative aplicabile au primit stimulente beneficiază de recompense financiare în raport cu sumele atrase suplimentar.
Fondul pentru acordarea recompenselor financiare se constituie prin aplicarea unei cote de 1% asupra sumelor încasate prin executare silită, potrivit Codului de procedură fiscală, din sumele încasate în cadrul procedurii de reorganizare judiciară și faliment, precum și din surse reglementate prin acte normative.
Proiectul de lege stabilește și un plafon în cazul recompenselor financiare acordate angajaților din domeniul colectării fiscale care aduc sume suplimentare la buget.
Astfel, cuantumul individual al recompenselor financiare este stabilit la maximum 30% din salariul de bază, împreună cu celelalte sporuri acordate potrivit legii și se acordă numai în lunile în care fondul constituit permite acordarea acestora.
În nota de prezentare a proiectului de lege a salarizării se mai arată că suma sporurilor, compensațiilor și indemnizațiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor sau salariilor funcțiilor de bază ori ale indemnizațiilor lunare de încadrare. Suma sporurilor, compensațiilor și indemnizațiilor individuale nu poate depăși 30% din salariul de bază, solda, salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare.
Guvernul poate aproba depășirea limitei de 30% pentru anumite categorii de personal și pentru condiții temporare de muncă ce fac necesară acordarea unei plăți suplimentare, cu respectarea limitei de maximum 30% pe totalul buget pentru fiecare ordonator principal de credite.
Executivul a promis FMI că stimulentele destinate bugetarilor vor fi calculate ca un plafon maximal, nu ca un nivel obligatoriu, și că vor fi acordate, în limita acestui plafon total, strict în raport cu resursele bugetare și doar sub formă de premiere pentru rezultate importante în colectări de taxe.
Condițiile în care vor fi acordate stimulente pentru angajații bugetari sunt prevăzute în scrisoarea suplimentară de intenție convenită cu FMI la finalul misiunii din octombrie-noiembrie și obținută de MEDIAFAX.
„Toate bonusurile rămase vor fi stabilite ca plafon și nu ca nivel obligatoriu, permițând o acordare flexibilă, în funcție de performanță și condițiile bugetare. Sistemul de stimulente va fi eliminat prin includerea în salariul de bază, iar dispozițiile legale privind finanțarea fondului aferent vor fi anulate, permițând în același timp flexibilitate pentru recompensarea colectărilor de impozite importante în cadrul unui plafon general”, se arată în scrisoarea convenită cu FMI.
În 13 octombrie, aproximativ 200 de angajați ai Ministerului Finanțelor au protestat pe holurile instituției, cerând să le fie acordate stimulentele. Protestele spontane s-au extins, o zi mai târziu, în toată țara, mii de angajați de la administrațiile financiare, din trezorerii, din casele de pensii, din direcțiile de ocupare a forței de muncă, din casele de asigurări de sănătate, din asistență socială și din biblioteci oprind lucru în semn de solidaritate cu angajații de la Ministerul Finanțelor.
Ministrul Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu, le spunea atunci angajaților că în 19 octombrie va fi votată în Parlament noua lege ca va asigura o salarizare echitabilă pentru angajații din Ministerul Finanțelor.
Legea aprobată atunci de Parlament prevede că pentru personalul din instituțiile finanțate integral de la bugetul de stat sau din bugetele de asigurări sociale, care beneficiază lunar de drepturi bănești acordate din fondurile constituite pentru stimulente, salariile de bază se calculează prin includerea în acestea a valorii medii a acestor drepturi bănești acordate în cursul anului 2009.
Actul normativ a fost însă retrimis Parlamentului spre reexaminare de către președintele Traian Băsescu, acesta apreciind că legea creează discriminări în rândul salariaților din administrația publică și încalcă în mod vădit principiile salarizării unitare.
În 17 octombrie, președintele Traian Băsescu declara, la Pro TV, că fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Pogea i-a ascuns premierului existența sistemului de acordare a stimulentelor, menționând că Emil Boc a aflat de acesta o dată cu scandalul de la Finanțe.
El a mai spus că Emil Boc a aflat de stimulentele acordate în timpul protestelor, în timp ce el știa „cu vreo două luni înainte”.
Proiectul legii salarizării unitare se va afla luni, 22 noiembrie, pe masa Birourilor Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, pentru stabilirea calendarului de angajare a răspunderii Guvernului, a anunțat, luni, la postul public de televiziune, premierul Emil Boc.
El a precizat că documentul va include, practic, două legi, respectiv o lege-cadru privind grila de salarizare, cu coeficiente de departajare între 1 și 15 de la cel mai mic la cel mai mare salariu, și o lege de aplicare a salarizării pentru anul 2011.
