Președintele subcomisiei care dezbate proiectul Codului de procedură civilă, Daniel Buda, a declarat, marți, că membrii subcomisiei își doresc ca noul Cod de procedură civilă să intre în vigoare înaintea Codului civil, care va fi aplicat peste un an și jumătate.
„Ne dorim ca intrarea în vigoare a acestui Cod (Codul de procedură civilă – n.r.) să se facă înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, să nu stăm un an și jumătate până va intra acesta în vigoare, chiar dacă acest lucru presupune niște constrângeri financiare din partea Guvernului”, a susținut Daniel Buda.
El a menționat că Executivul va avea în vedere aceste constrângeri bugetare, având în vedere că se află într-o fază de construcție a bugetului pentru anul viitor.
Întrebat dacă a fost stabilit termenul de intrare în vigoare a noului Cod de procedruă civilă, deputatul a menționat că el își dorește ca acesta să intre în vigoare „undeva în jur de șase luni de la momentul adoptării”.
„Deci, practic, anul viitor am putea să ne judecăm după noile reguli (…). Normele de procedură sunt de imediată aplicare”, a spus Daniel Buda.
Pe de altă parte, Buda a menționat că subcomisia a discutat „de principiu” despre „posibilitatea obligativității administrării probelor de către avocat într-o fază prealabilă procesului”.
„Altfel spus, în momentul în care părțile înțeleg să meargă să se judece, înainte de acest lucru trebuie să se prezinte la avocat, care va face o administrație a probațiunii, și anume mergând de la audierea martorilor până la efectuarea unor rapoarte de expertiză sau dispunerea de efectuare a unor rapoarte de expertiză, evident, de către persoane specializate în acest sens”, a explicat deputatul PDL.
El a menționat că, prin aceasta, deputații doresc scurtarea proceselor, dar și degrevarea instanțelor.
„În momentul în care dosarul cauzei este constituit cu audieri de martori și cu efectuarea rapoartelor de expertiză, acest dosar va fi înaintat judecătorului care are competența să se pronunțe asupra acestei chestiuni și judecătorul va aprecia în ce măsură mai este nevoie de suplimentarea probatoriului sau de readministrarea unor probe. Eu cred că, dacă am reuși să facem acest lucru, ar fi un prim pas spre o reformă reală a Justiției. Acest lucru se întâmplă și în alte state”, a spus Buda, precizând că toți membrii subcomisiei au fost de acord cu obligativitatea administrării probelor de către avocat.
El a apreciat că deputații trebuie să stabilească procedeul tehnic în care se va întâmpla acest lucru.
„Bineînțeles că vom impune în anumite limite în ceea ce privește vechimea avocaților. Adică nu orice avocat va putea să facă acest lucru. Evident că avocații vor trebui să aibă o dotare corespunzătoare în acest sens. De asemenea, se pun în discuție și costurile unor astfel de administrări de probe care vor fi suportate din acea parte a taxei de timbru. O altă chestiune este obiectul cauzelor în care se pot administra probele de către avocat. Aici am convenit că sunt doar acele cauze care pot face obiectul unor tranzacții”, a mai spus deputatul PDL.
Un alt subiect discutat, de principiu, de subcomisie a fost, potrivit lui Buda „necesitatea păstrării executorilor bancari ca o instituție de sine stătătoare” sau „reunirea cu executorii judecătorești”.
„Argumentele au fost multiple și de-o parte și de alta. Din partea executorilor bancari au spus că unificarea cu executorii judecătorești ar duce la o creștere a costurilor creditării, ceea ce nu ne dorim în acest moment. Din partea executorilor judecătorești, au spus că li se pare o chestiune de inechitate, pentru că nu poți să fii creditor și în același timp să ai propriul tău corp de executori. O să vedem care va fi soluția pe care să o adoptăm”, a spus Buda.
