Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu avem dreptul să-l ignorăm”.
BUDA MARE și BUDA MICĂ. Numite Stroinți și, respectiv, Urvicoleasa satele Buda Mare și Buda Mică, ale lui Ion Munteanul, încă din vremea lui Alexandru cel Bun, beneficiază de o primă atestare documentară abia în 12 august 1461, atunci când fiica lui Munteanul, Mărușca, cneaghina lui Husin, își dispută, în fața Divanului Domnesc, dreptul de folosință asupra celor două sate și moșii cu frații Crasnăș și cu Jurj Necorescu.
Moștenitorul celor două sate de lângă Cernăuți, Simca, le dăruiește, prin testament, mănăstirii Putna, așa cum o confirmă uricul lui Ștefan cel Mare din 2 februarie 1503, dar și cel al lui Ștefăniță Vodă, din 21 august 1520.
În 20 iunie 1665, Filimon diacon și Strătulat Brahă, cumpărând satul Stroinți (Buda Mare) de la mănăstirea Putna, fac hotarnica moșiilor lor, în prezența martorilor Strătulat Volcinschi de Lucavița, Gheorghe Bere-Bună, Gligoraș de Senihău și Silvestrul Macicăi.
În 4 august 1743, satul și moșia Buda Mare se împart între frații Ilie și Constantin Holban.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Buda, moșie a lui Ilie HOLBAN, „13 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Darii, 1 mazil, Ilie HOLBAN, 1 jidov, Froim, 4 case pustii, 5 argați ai lui Holban, Simion ROBUL, Vasile sin Popa, Fedor brat ego, Iacob rusul și Vasile rus, și o văduvă, Măriuța.
Pe moșia mazilului vechi, Ion a lui Toader HOLBAN, deci în Buda de Jos, existau 24 de case, însemnând 1 popă, Ștefan, 1 dascăl, Mihail, 2 mazili, Ioan și tatăl său, Toader HOLBAN, 1 jidov, Ițcu, 3 văduve, Anița, Nastasia și Paraschiva, 2 case pustii și 14 birnici, adică: Mihalachi vătăman, Vasile olar, Grigorii LUNGUL, Toader zet ONOFREI, Onofrei rus, Dănilă zet ANIȚII, Iuri rotar, Ion ROȘCA, Iacob rus, Ștefan rus, Costandin argat, Hrihor ZAIȚI argat, Toader argat și Tănasă morar, calic.
În 1775, satul Buda de Sus (Mare) avea 1 mazil, 1 popă și 5 familii de țărani, iar satul Buda de Jos (Mică) avea 3 mazili, 1 popă și 17 familii de țărani.
În 1910, satul încă era majoritar românesc.
O colectă de produse agricole pentru Internatul de băieți români din Cernăuți, din 1899, menționează următoarele nume de gospodari din Buda: Vasile HARABAGIU, Ioan HUZUN alui Vasile, Andrei CATARINCIUC, Nicolai RUPTAȘ, Nicolai JURI, Ioan CATARENCIUC, Ion alui Stefan CATARENCIUC, Teodor alui Stefan CATARENCIUC, Constantin CATARENCIUC, Trifon CATARENCIUC, Andrei HORECEAN, George alui Mihai CARP, Nicolai ISAC, Nicolai CARP, Mihai HORECEAN, Ioan CUCOȘ, Ioan GRIGORAȘ, Ioan alui Vasile RUPTAȘ, Nicolai GRIGORAȘCIUC, Ion MUȘAC, George GRIGORAȘCIUC, Teodor POPICIUC, Vasile POPICIUC, Andrei PAULIUC, Ștefan alui Ioan ISAC, Teodor JURI, Petre BUSDUGAN, Ștefan BUSDUGAN, George POPINCIUC, Grigori LISAC, Florea CATARENCIUC, Ioan COSTENIUC, Ștefan alui Ioan PUTINȚĂ, Dimitrie ISMICHER, Ștefan ILINCIUC, Mihai BOICIUC, Nicolai ISMICHER, Constantin CLIM, Ioan TATARCIUC, Precope LUNGIAC, Teodor LUNGIAC, Ion alui Simion LUNGIAC, Vasile MANDRIȘ, Mihai CARP, Ilarion REUȚCHI, Constantin HUSIM, Ștefan PUTINȚĂ, Catrina lui Ioan TIMCIUC, Nicolai MUȘAC, Nicolai MUȘAC, Grigori MUȘAC, Ilarion RUPTAȘ, George NANDRIȘ, Toader BUDNARIU, Ilarion GRIGORAȘ, Nicolai ZAHARCIUC, Georgi ISLATI-CLIM, Mihai DOLHAN, Alexandru alui Iordachi DOLHAN, Ioan alui Grigori SAINCIUC, Petru SAINCIUC, Ioan GHIACIUC, Ioan CIORNEIU, Domnica lui Vasile NANDRIȘ, George CHIRILIUC, Eugeniu BUCEVSCHI, George HARABAGIU și Mihai alui George HARABAGIU[2].
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 389
[2] DEȘTEPTAREA, Nr. 8/1899, p. 63, 64