Bucureștiul ocupă primul loc în cel mai recent top al orașelor poluate din Uniunea Europeană, depășind Sofia, Atena sau Roma, a declarat, joi, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) București, Adrian Catrina.
Topul a fost întocmit în baza unor date adunate în anul 2005, cele colectate ulterioare nefiind încă procesate pentru a putea fi alcătuit un nou clasament.
În aceste condiții, Bucureștiul a devenit primul oraș din România care a fost dotat cu o rețea de monitorizare a calității aerului. Aceasta este alcătuită din opt stații fixe de monitorizare, trei dintre ele menite să înregistreze posibilele poluări provenite din mediul industrial, două de la traficul rutier și alte trei fiind stații „de fond”. Acestea sunt amplasate în zonele Lacul Morii (stație de fond urban), Măgurele (stație de fond suburban) și Balotești (stație de fond regional).
Datele colectate de aceste opt stații fixe pot fi urmărite pe trei panouri de afișaj montate în zone aglomerate din București și pe trei display-uri montate la Primăria Capitalei, la Ministerul Mediului și la APM București.
Stațiile măsoară nivelurile de noxe, de oxizi de sulf, de ozon și monoxid de carbon, dar pot da date și despre cantitatea de praf sau plumb din aer. Acestea sunt dotate cu senzori și cu aparate de măsură și colectează date de la o înălțime de patru metri față de sol. Datele sunt relevante pentru o suprafață de trei-patru kilometri pătrați.
Potrivit datelor colectate de stațiile de monitorizare, principala sursă de poluare a Capitalei o reprezintă traficul rutier, responsabil pentru circa 70 la sută din impuritățile din aer. Centralele electrotermice, industria, șantierele de construcție și unele instalații de încălzire a locuințelor particulare ocupă, în ordine, următoarele patru locuri ale clasamentului.
Catrina a declarat că, în București, nivelul maxim admis de poluare cu noxe și praf este depășit frecvent, existând însă și cazuri în care nivelurile măsurate impun chiar măsuri urgente, depășind pragul de alertă reprezentat de dublul nivelului maxim admis.
Astfel, în 11 martie 2008, între orele 21.00 și 23.00, stația de monitorizare din Drumul Taberei a indicat o cantitate medie de peste 400 de picograme de dioxid de azot pe metrul cub de aer, cu un vârf de 501, unde valoarea maximă admisă prin lege este de 200, iar pragul de alertă este de 400.
„Conform legii, în atare situații trebuie anunțate de urgență autoritățile locale care să ia măsuri de revenire la normal într-un interval de maximum trei zile. Am notificat Primăria Capitalei, însă ni s-a răspuns că fenomentul nu a avut întinderea prevăzută de lege pentru a justifica intervenția de urgență”, a declarat Catrina.
El a precizat că situația din Drumul Taberei a fost favorizată și de condițiile meteo din acea zi – fenomenul inversiunii termice și calmul atmosferic.
Având în vedere calitatea precară a aerului din Capitală, APM București a demarat un program prin care, în parteneriat cu autoritățile locale din București, dar și cu sprijin guvernamental, vor fi luate măsuri de scădere a nivelului de poluare. Autoritatea de mediu propune măsuri privind îmbunătățirea condițiilor de trafic, dar are în vedere și combaterea celorlalte surse de poluare.
Planul detaliat de măsuri propuse în acest sens de APM București este în dezbatere publică, o formă finală a actului urmând să fie definitivată la începutul lunii mai.
