Săptămâna trecută s-au desfășurat în Irlanda, la Dublin, lucrările celei de-a șasea ediții a Congresului Mondial de Arheologie (WORLD ARCHAEOLOGICAL CONGRESS‚ = WAC 6) cea mai amplă manifestare de specialitate care se desfășoară o dată la cinci ani în plan mondial. În cazul acestei ediții, cu participarea a circa 1700 de specialiști din 74 de țări ale lumii, am avut șansa și onoarea de-a fi primul istoric bucovinean participant la un astfel de congres. Desigur, cum era și de așteptat, cei mai mulți participanți au fost din țara gazdă, Anglia, precum și America și Australia.
Proiectul programului desfășurător al congresului, tipărit în format mare, cu peste 450 de pagini, a fost redactat inițial, cu luni în urmă, după trecerea fazei de evaluare atentă de către diverse comisii internaționale, a propunerilor de comunicări, venite de pretutindeni dar și plata în avans a cheltuielilor minimale presupuse de participare. Comunicarea subsemnatului s-a intitulat „Museum investigations of Bukovina forts and their role in collective social memory”, fiind însumată uneia dintre cele 33 secțiuni, denumită „Museums, heritage and social memory” (Muzee, patrimoniu și memorie socială”. În acest sens, menționez faptul că datorită unei documentări mai vechi pe cont propriu la Arhivele Naționale din Viena, mai precis în cele ale fostului Minister de Război austriac, am putut beneficia de baza de date – inclusiv planuri și corespondență oficială – autentice, legate de construirea la Gura Humorului, în preajma declanșării Războiului Crimeii, a unui sistem defensiv constituit din 10 forturi din lemn și pământ. Firește, ineditul total al informațiilor a fost apreciat. Profitând de ocazie am putut transmite salutul arheologilor bucovineni conducerii WAC 6, doamnei președinte dr. Clara Smith și lui dr. Gabriel Cooney – secretarul academic al WAC.
Ceea ce a fost demn de remarcat la congres a fost preocuparea de protejare a vestigiilor arheologice, dar și intensa asociere a arheologiei cu alte științe (geografia, chimia, biologia ș. a. ) în efortul general de progres cognitiv. Totodată s-a pus un accent deosebit și pe numeroase aspecte de istorie socială și culturală, de o diversitate remarcabilă. În cele câteva zile ale congresului s-au desfășurat și lucrări practice, precum reconstituiri de tehnici de cioplire a silexului (în cazul de față de proveniență britanică), de prelucrare a pieilor și a fibrelor vegetale, sau de topire a cuprului. În holul central al celei mai mari construcții a UCD (University College Dublin – cu circa 25.000 de studenți !), au fost expuse zilnic prin rulaj circa 100 de afișe/postere, cuprinzând problematica și concluziile unor proiecte de cercetare din diverse țări ale lumii. Tot aici, la Newman Building, și-au deschis porțile peste 20 de standuri de carte de specialitate. La toate acestea, s-au adăugat numeroase excursii de documentare la unele dintre cele mai importante monumente și situri arheologice ale Irlandei. Profitând de prezența la WAC am reușit contactarea a numeroși colegi, inclusiv unele personalități ale arheologiei mondiale, în scopul unor eventuale viitoare colaborări, dar și documentarea în privința unor modalități expoziționale, ținând cont de viitoarea reamenajare a expoziției de bază a muzeului de istorie sucevean. Sentimentul final cu care am plecat de la Dublin este necesitatea noastră, a arheologilor bucovineni, de-a ne concepe și intensifica mai bine activitatea, integrabilă mai mult în context internațional. Desigur, participarea la WAC mi-a adus o imensă satisfacție profesională, după ce relativ recent am devenit laureat al Academiei Române și am realizat expoziția muzeală permanentă, unicat național de altfel, a ctitoriilor lui Petru Rareș de la Râșca.
Desigur, nu în ultimul rând, doresc să mulțumesc conducerii Consiliului Județean Suceava pentru sprijinul concret fără de care nu puteam pleca la WAC 6, nu și însă actualului director al muzeului, Emil Ursu, care mi-a scris pe delegația obținută doar după intervenția CJS, „fără transport, cazare și diurnă” și care mi-a tăiat de la retribuție ziua de 26 mai a.c., exact aceea în care în ședința Consiliului județean Suceava mi se aprobase plecarea oficială la Dublin. Informații în plus despre congres se pot accesa pe site-ul Direcției de Cultură, www.suceava.djc.ro
Dr. Mugur Andronic
Bucovina – pentru prima dată reprezentată în „concertul” mondial arheologic
