Suceveanul Ioan Alexandru Strugariu a reușit să unească Bucovina de Nord cu Basarabia și România. Este doar o unire simbolică, prin alergare, într-o cursă temerară, în care a avut de parcurs 383,33 de km.
Performanța sa este una remarcabilă, mai ales că a avut de alergat în multe momente în condiții meteo foarte dificile. De exemplu, sâmbătă dimineață, pe 28 noiembrie, în jurul orei 9.00, după intrarea în România din Ucraina, prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret, a fost întâmpinat nu doar de mai mulți oameni care au dorit să-l încurajeze și să-i fie alături pe șosea, ci și de o ploaie înghețată care făcea munca foarte dificilă.
„Era foarte pregătit și determinat, chiar dacă știa că-l așteaptă o muncă intensă. Noi am dorit să-i arătăm că îl sprijinim în demersul său, unul lăudabil și care ar trebui urmat și la alt nivel”, a declarat Marius Rădăcină, unul dintre cei care a alergat alături de Ioan Alexandru Strugariu.
Prin județul Suceava, maratonistul a parcurs orașele Siret, Rădăuți, Suceava și Fălticeni, iar mai apoi a ajuns în Iași, a trecut frontiera cu Republica Moldova, iar în dimineața zilei de 2 decembrie, în jurul orei 3.00, a atins punctul terminus, Chișinău.
Strugariu a avut și mai multe probleme medicale, dar asta nu l-a împiedicat să-și ducă la final planul cu care a plecat la drum.
La Ungheni, întâmpinat cu pâine și sare
Ioan Alexandru Strugariu a vorbit ieri pentru „Monitorul de Suceava” despre această provocare transformată în realitate.
„A fost visul meu pe care l-am dus până la capăt, dar nu aș fi reușit să ajung fără cei care au fost alături de mine. M-a impresionat că am avut atât de multă susținere, iar cei peste 50 de oameni care mi-au fost alături s-au dovedit de real ajutor, mai ales că în toată perioada nu am dormit decât maxim 9 ore”, a menționat suceveanul.
Strugariu a dorit să aducă în atenție un moment aparte, când la Ungheni, după ce a intrat în Republica Moldova, a fost întâmpinat cu pâine și sare.
Traseul nu a fost deloc unul ușor, fiecare zi aducând noi provocări. „Ultima zi a fost foarte grea. Chiar dacă am alergat numai 107 km a fost foarte dificil, pentru că s-a schimbat temperatura radical în câteva minute și a venit o vijelie cu ploaie înghețată și am fost foarte aproape de hipotermie, dar am avut noroc că am reușit să mă încălzesc și să termin cursa”, a povestit Ioan Alexandru Strugariu.
Suceveanul a depus ieri o coroană de flori la cimitirul din Chișinău unde sunt îngropați eroii români din cele două războaie mondiale.
Pentru a prefața acest eveniment, Ioan Alexandru Strugariu a dorit să aducă în atenție ce a însemnat anul 1918 pentru poporul român, și nu prin prisma unității naționale, ci prin sacrificiul de la acea vreme.
„1918 – Făcând un bilanț al pierderilor suferite de armata română, Buletinul de Informații al Secției a II-a a Marelui Cartier General al armatei române din 30 iunie 1919 preciza că din rândul militarilor armatei române au căzut în lupte sau secerați de boli circa 330.000 de militari, dintre care 85.000 de militari (ofițeri și soldați), căzuți pe câmpul de luptă, la care se adăugau circa 155.000 (de ofițeri și trupă), morți dintre răniții și bolnavii din spitale, 60.000 ofițeri și trupă morți din rândul prizonierilor și 20.000 de militari mari mutilați de război. În acest comunicat nu se aminteste despre pierderile civile care sunt incomensurabil mai mari. Acesta a fost sacrificiul românilor pentru realizarea statului național unitar român! Pentru a aduce un omagiu celor care în vreme de restriște și-au dat viața pentru ca noi să EXISTĂM (mai presus de toate și-au aparat semenii într-un război pe care nu ei l-au început ), eu m-am decis sa alerg cei 383 km de la Cernăuti la Chișinău”, a fost mesajul suceveanului înaintea acestei curse memorabile.
