Regimul alimentar fără sare poate fi destul de fad, mai ales pentru persoanele care stau cu solnița pe masă, însă există soluții pentru ca felurile de mâncare să aibă savoare chiar și în aceste condiții.
Nu este o idee preconcepută: regimul sărac în sare poate preveni apariția tulburărilor de tensiune arterială. Un regim moderat sărat poate fi asociat cu o scădere a tensiunii arteriale în cazul unei treimi din pacienții hipertensivi.
Înainte de apariția medicamentelor împotriva hipertensiunii arteriale, pacienților li se recomanda să elimine total sarea din alimentație. În prezent, acest tip de regim nu mai este necesar.
În schimb, se recomandă hipertensivilor să diminueze consumul de sare. Autoritățile în domeniu recomandă o doză zilnică de sare de maxim 5 – 6 grame. În Franța, consumul mediu zilnic de sare se situează între 8 și 10 grame. Concret, este vorba de a elimina obiceiul de a săra felurile de mâncare și de a limita consumul de alimente sărate precum brânzeturile sau mezelurile.
Consumul redus de sare poate preveni și maladiile cardiovasculare, potrivit unui studiu publicat în British Medical Journal. Autorii studiului indică faptul că persoanele care au redus semnificativ consumul de sare (cu 25% până la 35% timp de 10 – 15 ani) și-au redus cu 25% riscul de a dezvolta o maladie cardiovasculară.
Atenție!
– 40% din sarea consumată provine din cea adăugată pe alimente în timpul preparării.
– 60% din sarea consumată se găsește deja în alimentele cumpărate, fiind vorba de sare ascunsă.
Sfaturi pentru cardiaci.
Reducerea consumului de sare poate fi benefică pentru bolnavii de insuficiență cardiacă. Gâfâitul este un simptom al insuficienței cardiace, o boală care apare atunci când inima nu mai este capabilă să asigure debitul sangvin care alimentează organismul. Problema se simte imediat în cazul unui efort fizic, pentru că inima nu mai poate furniza sânge organelor din corp. Treptat, inima va obosi și în repaus.
Din fericire, insuficiența cardiacă poate fi stabilizată, cu condiția să se respecte tratamentul și câteva reguli de viață. În afară de tratamentele medicamentoase clasice, medicii recomandă plimbările zilnice pentru întreținerea inimii și diminuarea consumului de sare.
În funcție de severitatea bolii, regimul va fi mai mult sau mai puțin strict. În principiu, este vorba de eliminarea solniței de pe masă și de renunțarea la obiceiul de a săra alimentele în timpul preparării. Ca și în cazul pacienților hipertensivi, se recomandă reducerea alimentelor bogate în sare, precum brânzeturile, mezelurile, conservele, sosurile gata preparate etc.
Protejarea rinichilor.
Reducerea consumului de sare contribuie la protejarea rinichilor. Excesul de sare favorizează hipertensiunea, a doua cauză de insuficiență renală după diabet. În cazul unei insuficiențe renale cronice, adică atunci când rinichii sunt afectați și nu mai funcționează corect, stabilizatrea maladiei se bazează mai ales pe depistarea și controlarea factorilor de risc cardiovascular, precum fumatul, excesul ponderal și hipercolesterolemie.
Indiferent de gravitatea ei, insuficiența renală poate favoriza complicații precum infarctul sau accidentul cerebral. În paralel, este indispensabil să se supravegheze principalii factori care antrenează progresia bolii: tensiunea arterială trebuie să fie inferioară limitei de 13/8, iar proteinuria nu trebuie să depășească pragul de 0,5 g/zi. Acest lucru se traduce prin reducerea parțială sau totală a consumului de sare, în funcție de gravitatea bolii.
Anumite medicamente bogate în sare, precum siropurile, pastilele efervescente, comprimatele, trebuie evitate în caz de insuficiență renală.
Alte atenționări.
De asemenea, pacienții cărora li se administrează medicamente corticoide trebuie să evite consumul de sare.
În afară de eliminarea solniței de pe masă și a obiceiului de a săra alimentele în timpul preparării trebuie să se știe că există mai multe metode de a obține o savoare deosebită a felurilor de mâncare apelând la condimente.
Există o gamă largă de condimente care pot fi descoperite: piper, hașmă (ceapă franțuzească), usturoi, hasmațuchi, pătrunjel, arpagic, rozmarin, cimbru, busuioc etc.
Dacă nevoia de sare este puternică și provoacă o scădere a apetitului, există pe piață sare de regim pe bază de potasiu și magneziu.
Pentru a conserva maximum de aromă în timpul preparării, se recomandă felurile de mâncare înăbușite, preparate pe baie de aburi sau în vase de lut și nu cele fierte.
Alimente prietene: carne proaspătă, pește proaspăt sau congelat natur, unt nesărat, ulei, frișcă proaspătă, lapte, iaurt, brânză de vaci, de casă, dietetică, ierburi și condimente naturale, produse făinoase fără sare, prăjituri preparate în casă, fructe proaspete, compoturi, dulcețuri, fructe uscate, supe preparate în casă, legume proaspete, paste, cartofi, apă plată sau minerală săracă în sodiu.
Alimente dușmane: preparate din carne și pește afumate, sărate, jambon, mezeluri, fructe de mare, icre, feluri de mâncare gata preparate, unt sărat, orice tip de brânzeturi, maioneză, ketchup, muștar, măsline, murături, condimente de tip vegeta, pâine, biscuiți, cereale pentru micul dejun, produse de patiserie, sandvișuri gata preparate, fructe sărate precum arahidele, conserve, supe, piureuri industriale, drojdie chimică, ape minerale bogate în sodiu, sucuri acidulate și plate.
Regimul cel mai tolerant admite o doză maximă de 4 – 5 grame de sare zilnic. Este necesară eliminarea solniței de pe masă și a alimentelor foarte sărate precum brânzeturile și mezelurile.
Un regim standard permite un consum zilnic de 1,5 – 2,5 grame de sare. Pe lista alimentelor interzise mai sus se adaugă fructele de mare, peștele afumat sau sărat, măruntaiele, untul sărat și sărurile ascunse din conserve, chips-urile, condimentele industriale, sucurile de fructe industriale, mâncărurile gata preparate.
Regimul strict implică un consum zilnic de maxim 1,5 grame de sare.
