Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu avem dreptul să-l ignorăm”.
BROSCĂUȚI (I).Satul de pe malul drept al pârâului Hlinița, numit, ulterior, Broscăuții Vechi, aparținea, în 20 august 1616, când este dăruit mănăstirii Dragomirna, lui Ionașco Stroici. Aflat în apropierea Cernăuților, între Mihalcea, Camenca, Căbești, Bobești și Dracineț, satul Broscăuți începe să fie cumpărat, prin părți de moșie, începând cu 10 iunie 1638, când Nastasia și Gligorie Ropceanul beneficiază de o astfel de tranzacție.
În 4 martie 1648, Nastasia Ropceanu vindea jumătatea ei de moșie lui Dumitrașco de Călinești.
În 24 februarie 1671, Arsenie și Acsana Volcinschi dau un sfert din satul Broscăuți pârcălabului de Hotin, Dumitrașco, pentru un sfert din satul Iurcăuți. Celălalt sfert de sat, stăpânit de Arsenie Volcinschi, este întărit, în 30 iunie 1729, lui Gheorghiță Badiul, care declarase, în fața Divanului lui Grigore Ghica Vodă, că ar fi avut o astfel de înțelegere cu Arsenie.
Un document din 1711, nedatat, la care face referire Teodor Bălan, spune că, după înfrângerea lui Dimitrie Cantemir și a lui Petru cel Mare la Stănilești, „atuncia și Rugină, înpreună cu giupâneasa lui (Anița), au lipsăt di aici din țară și s-au dus cu Moscalii, iar aici, în urma lor, rămăind datorii la unii și la alții”, satele Broscăuți și Vijnița, din viitoarea Bucovină, pe lângă altele din întreaga Moldovă, au fost luate de creditori, precum Sandu neguțătoriul, căruia îi datora 120 lei. Episcopul Rădăuților, Calistru, a plătit acele datorii, dar ginerele lui Preda Paladi, Mihai Micul, ca rudă mai apropiată, a întors banii episcopului, păstrând Vijnița, în vreme ce Broscăuții și celelalte sate au fost luate de domnie și dăruite lui Sandu Sturdza.
Un alt proprietar al unei părți de sat, Grigoraș Stroescul, este confirmat, prin întăritură domnească, primită de la Constantin Mavrocordat, în 5 octombrie 1735.
Familia Volcinschi revine în Broscăuți, ca stăpânitoare de moșii, prin Gheorghi și Gavril Volcinschi, care, în 1 iunie 1744, după ce achită un rest de plată de 30 lei, primesc actul de cumpărătură de la Iuon gramatic, ginerele lui Iuon Neniu, care vânduse partea lui de sat lui Sandu Volcinschi, părintele celor doi plătitori ai diferenței de preț.
Noii proprietari, Gheorghi și Gavril Volcinschi se vor judeca, în 15 noiembrie 1753, în fața Divanului lui Matei Ghica Vodă, cu vărul lor, Gligoraș Stroescul, pentru moșiile rămase după Lupul Stroescul și, în baza actelor doveditoare, cei doi frați Volcinschi obțin și acele moșii.
În 1 septembrie 1766, când Ștefan, fost vornic de poartă, hotărnicea jumătate de sat Broscăuți, cea a lui Constantin Volcinschi, răzeșii s-au împotrivit, spunând că întreg satul fusese al strămoșului lor, aga Robceanul, și că, vânzând Nastasia Robcenița jumătate de sat, „a stabilit drept hotar ale celor două jumătăți un drum pe lângă pârâul Hilinița, dar hotarnica n-au arătat”.
În 1771, Constantin Volcinschi a ctitorit, pe moșia Broscăuți, un schit de călugări, pe care l-a încredințat, împreună cu cei 6 călugări și cu 15 fălci de pământ, egumenului Nazarie Săvescul, schit desființat, după doar 12 ani, prin Ordonanța Imperială din 19 iunie 1783.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Broscăuți, moșie a lui Ioniță VOLCINSCHI și a răzeșilor, „39 – toată suma caselor”, însemnând 8 ruptași, Toader muntian, Alecsandru muntian, Ion HAIDRAGA, Gavril HAIDRAGA, Toader PRESCURNIC, Vasili POPESCUL, Grigorie sin lui și Toader băranul (agentul fiscal), 6 văduve, Tudosca, Ioana, Paraschiva, Antimia, Vasilca și Iliaca, 1 jidov, Herșko, și 24 birnici, adică: Simion vornicul, Vasili ILINCA, Toader ILINCA, Nichita MALINICI, Simion MALINICI, Acsinti HANGANUL, Vasili ȚARĂ, Toader ȚARĂ, Vasili KRIUKO, Dumitraș MITRAȘ, Ion DRĂGUȘ, Alecsa HANGANUL, Pritula MIHAIL, Ion muntian, Ștefan HUȚAN, Nicolai muntian, Vasili muntian, Mihai ȚURCAN, Anton rus, Agachii BAHRIN, Necolai BAHRIN, Petraș zet BAHRIN, Ion sin GIORGE și Giorgie vătăman.
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 442