Britanicul Tino Sehgal, recompensat cu Leul de Aur la Bienala de artă de la Veneția 2013

Juriul celei de-a 55-a ediții a Bienalei de artă de la Veneția a decernat Leul de Aur artistului britanic Tino Sehgal și Leul de Argint artistei franceze Camille Henrot, potrivit unui comunicat emis duminică de organizatori, informează AFP.
Totodată, Angola a fost premiată la categoria pavilioanelor naționale.
Leul de Aur a fost atribuit lui Tino Sehgal, un britanic de origine indiană, născut în 1976 și stabilit la Berlin, „pentru excelența și dimensiunea inovatoare a operei sale care sparge frontierele dintre disciplinele artistice”, se afirmă în comunicatul organizatorilor.
Opera care i-a adus acest premiu nu are titlu și, în conformitate cu stilul artistului, nu este un obiect, ci mai degrabă un fel de „flashmob” bazat pe interacțiunea dintre un grup de actori care, imobili, cântă un refren ritmat, și vizitatorii expoziției.
Franțuzoaica Camille Henrot, născut în 1978, a obținut Leul de Argint pentru „cel mai promițător tânăr artist”, pentru faptul că „a contribuit la captarea epocii noastre într-o manieră dinamică și fascinantă”. Opera ei, „Grosse fatigue”, este un material video despre istoria lumii și evoluția speciilor, povestită în 13 minute pe un ritm de „slam” (formă poetică de declamație liberă).
În acest an, bienala, care va continua până pe 24 noiembrie, este intitulată „Palatul Enciclopedic” și are particularitatea de a alinia un număr record de pavilioane naționale (88), inclusiv cel al Vaticanului, care participă în premieră la acest eveniment.
Angola, care a fost recompensată cu Leul de Aur la categoria pavilioanelor naționale, este la rândul ei prezentă pentru prima oară la bienală.
Mențiuni speciale au fost atribuite lui Sharon Hayes, o artistă multimedia americană, italianului Roberto Cuoghi, pavilioanelor comune ale Lituaniei și Ciprului – țări premiate pentru faptul că au ales să își prezinte operele împrenă – și pavilionul Japoniei, pentru „o reflectare ascuțită a temei colaborării și a eșecului”.
România participă la Bienală cu proiectul „O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneția”, o acțiune continuă care se va desfășura live pe toată durata evenimentului. Proiectul oferă o perspectivă proaspătă și dinamică cu care abordează istoria Bienalei de la Veneția, de la înființarea sa, în 1895, și până în prezent, animând prin performeri o selecție de imagini și de opere reprezentative, simptomatice pentru cursul artei moderne din ultimul secol. Retrospectiva este un monument efemer al bienalei, o critică a conservatorismului îndelungat al acesteia, dar și o celebrare a deschiderii ei către experiment. În același timp, aducând monumentalul în imaterial și transformând obiectul în acțiune, proiectul transformă istoria bienalei, o actualizează. O retrospectivă este o întreprindere grandioasă, dar, în acest caz, reproducând aproximativ o sută de lucrări zilnic, doar prin intermediul câtorva corpuri umane, proiectul schimbă scara unei retrospective și percepția bienalei înseși, transmite Institutul Cultural Român (ICR) într-un comunicat.
De asemenea, România participă la eveniment cu proiectul „Centru de reflecție pentru istorii suspendate. O încercare”, care reprezintă o explorare spațială și vizuală a unor istorii minore și neatractive, suspendate în spatele unor evenimente majore. Expoziția reunește cinci abordări ale unor artiști tineri din România, cărora li se alătură o artistă din Polonia, și încearcă să răspundă unora dintre provocările conceptuale ale curatorului general al bienalei, Massimiliano Gioni, care propune pentru această ediție a evenimentului un exercițiu de decontextualizare a istoriei artei și a principiilor de prezentare a lucrărilor de artă. Palatul enciclopedic ca formă totalitară și utopică de organizare a informației presupune accesul continuu la cunoaștere, subiect al descentralizării percepției și al contradicțiilor generate de un sistem social și politic mobil.