Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul așezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea așezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăgușanul. Așa cum spune autorul, „povestea fiecărei așezări este extrem de importantă și constituie pentru noi un patrimoniu obștesc pe care nu avem dreptul să-l ignorăm”.
BREAZA (V).O interesantă listă, cuprinzând numele românilor brezeni și a copiilor lor de vârstă școlară, însoțește pledoaria: „Ioan Ungurean cu 1 copil, Onufrei Ungurean cu 5 copii, Iftemie Țimpău – Dimitrie Zîmpău cu 1 copil, George Țimpău cu 3 copii, Precop Macovei cu 6 copii, George Balabaș cu 3 copii, Vasile Rotar – Vasile Cosinschi – Petrea Gramada cu 1 copil, Artemie Gramada cu 1 copil, Vasile Gramada – Sofronia Onufreiciuc cu 2 copii, Petru Onufreiciuc cu 3 copii, Petru Surpat cu 1 copil, Maxim Ferar cu 2 copii, Grigorie Mândrilă cu 3 copii, George Cosinschi cu 6 copii, Petru Birău cu 1 copil, Ilie Rotar cu 2 copii, Alexa Voloșeniuc cu 3 copii, Ilie Birău cu 2 copii, Elena Leuștean cu 1 copil, Anastasia Leuștean cu 3 copii, Teodor Moisa cu 1 copil, Nițucă Ursachi cu 1 copil, Ioan Darabă – Daniil Ceciuleac – Nicolai Larion cu 3 copii, Teodor Nichiforian (Șverțar) cu 1 copil, Mariuca Rebenciuc cu 1 copil, Ioniță Țimpău cu 3 copii, George Ungurean senior – George Ungurean junior cu 3 copii, Mihai Balabaș cu 2 copii, Vasile Țimpău cu 10 copii, Ilarion Pașcan – Andrei Pașcan cu 2 copii, George Birău cu 2 copii, Gavriil Onufreiciuc cu 3 copii, Vasile Moisa – Vasile Ursachi cu 8 copii, Amfilochie Turturean cu 6 copii, Ilie Polochan cu 5 copii, Nicolai Rusan cu 2 copii, Gavriil Larion – George alui Mihai Țimpău cu 2 copii, Ioan Dornian – Filip Cehren cu 6 copii, Ioan Prislopan cu 5 copii, Mihai Larion cu 2 copii, Gavriil Ivașcu cu 4 copii, Iftemie Valach cu 6 copii, Ștefan Lucașciuc cu 4 copii, Andrei Pintea cu 2 copii, Chirilă Popescul – Nicolai Leuștean cu 6 copii, Sârghie Mândrilă cu 3 copii, Andrei Savuță cu 3 copii, Atanasiu Tironiac cu 5 copii, Nistor Salahură cu 4 copii, Costan Moșuleac – Ioniță Burduhos cu 3 copii, Nicolai Zahan cu 6 copii, Teodor Șalvar – Spiridon Dornian cu 4 copii, Andrei Voloșeniuc cu 1 copil, Costan Șcurhan cu 1 copil, Pavel Pentiuc cu 1 copil, Ilie Voloșeniuc cu 1 copil, Simion Ceciuleac cu 1 copil, Ioniță Curuț cu 7 copii, Ioniță Leuștean cu 5 copii, Rachila Bucur (Procopiuc) cu 4 copii”.
În memoriul respectiv se mai spune că foarte puțini copii brezeni au învățat la școlile din Câmpulung și din Fundu Moldovei, și anume: Ioniță Ursachi, Amfilochie Turturean, Vasile Ursachi, George Ungurean și Precop Macovei.
Nevoia de învățământ în limba română era cerută, în același memoriu, și de „toți Rușii, fără deosebire… pentru că au neapărată trebuință de ea, căci îs încunjurați, din toate părțile, numai de Români și, încotro se mișcă, numai tot cu ei (Românii) vin în atingere.
Orașul cel mai apropiat îi Câmpulungul și, acolo, nu poți nimică începe fără limba română. Pân’ la Câmpulung, însă – de Putila nu mai amintim, căci îi mult mai depărtată și nu mai merge nime la ea, pentru că ne-am prea hrănit de cămătari – avem de trecut prin Fundul-Moldovei și Pojorâta, tot numai sate curat românești. Oamenii noștri îs, mai departe, mai că de-a rândul, lucrători la lemn și, ca atari, vin încă numai cu Românii în atingere.
Și, în fine, nici în Breaza, chiar când ne-am pune de gând să nu ieșim niciodată din sat, nu putem trăi fără limba română, căci aici au moșii întinse: Simion, Costan și Ilie Mândrilă, Pentelei Șandru, Pentelei și Ilie Țîmpău, Toader și Mihai Cocârță, Ioana Țîmpău, Vasile Șalvar, Spiridon Ropcean, Toader și Costan Ursescu, Toader și Gavril Leuștean etc. din Fundul-Moldovei, George și Ioniță Nemțan, Vasile Ulian și Ioniță Burduhos etc. din Câmpulung. Cea mai mare parte din an, petrec ei pe aici și ai noștri trebuie, ori de vreau, ori de nu vreau, să învețe românește”.
În finalul memoriului, huțanii și ucrainenii, care formau, ca și românii, câte o treime din populația satului, avertizează „Nu vă mai temeți atâta că ne romanizăm, căci nu ne mai romanizează nime, ba, din contră, mulți din noi s-au rusificat, cum îi o mare parte din familia MOISA, venită din Transilvania, și familia cea mare a Bodnarenilor și Sârghienilor, a Macovienilor, Valachenilor, Lazarenilor și a Savuțenilor”[1].
La Breaza funcționa, încă din 1896, un cabinet de lectură, această primă bibliotecă din sat numindu-se „Steluța” și funcționând în casa lui George D. Macovei. Cabinetul avea 67 membri, 83 de cărți, 3 abonamente la gazete și o avere de 13 florini și 74 creițari. Președinte al Cabinetului era preotul George Agapi, unchiul mamei actorului Florin Piersic, vicepreședinte era primarul Vasile Cosinschi, iar secretar, preotul cooperator Ioan Ghebiuc.
Însoțirea raiffesiană de credit, înființată în 1902, funcționa, ca și Cabinetul „Steluța”, în casa lui George D. Macovei, sub direcțiunea preotului George Prelici, în consiliul director activând și preotul Geoge Agapi, și gospodarul Ioan Burduhos, care deținea calitatea de vistiernic.
[1] Patria, Anul III, Nr. 366, Miercuri în 5/ 17 Decemvrie 1899, pag. 2