Încă puțin și se vor stinge ecourile echipei naționale, ajunge doar să aruncăm o privirea asupra meciurilor din weekend, ca să nu mai vorbim despre cele din Liga Campionilor. Până atunci, nu-mi pot ascunde admirația, chiar dacă poate părea un cuvânt cam mare, pentru fotbaliștii din Luxemburg. Oamenii ăștia se bucură de fotbal, au atacat cu toată echipa, au ajuns fundașii în poziție de finalizare! Cu toate că nu se pricepeau prea bine, simplul fapt că încercau le-a conferit suficiente șanse. În schimb, felul în care jucau ai noștri denota o stare de spirit execrabilă! Neîncrederea în sine și frica de reacția celor din jur îi făceau să se crispeze sau să nu-și asume riscuri. Fiindcă, orice s-ar zice, chiar atât de slabi nu pot fi! Iar asta o spun fără umbră de ironie. Acesta este adevărul, în prima repriză a jocului cu Luxemburg, jucătorii noștri au fost mai proști decât ei înșiși. Uitați-vă numai la Zicu… L-a salvat golul, cu o minge deviată din umărul unui adversar, favorabilă nouă de data asta, invers ca la Zenica. Dar până atunci?! Nu i-a reușit nimic-nimic-nimic, era cel mai fluierat jucător. I-a pasat Mutu în fața porții și cred că trebuie inventat un nume pentru acea execuție. Marica, la fel. Nicicând în combinația câștigătoare sau pe culoarul just. Despre Săpunaru vreau să cred că resimțea urmările bolii. Noroc că la pauză a intrat Torje, care pare mai din bucată, nu pune ușor la inimă și joacă mai mult cu picioarele decât cu capul. Iată, uneori e un avantaj!
În fine, a trecut cu bine, putem spune. Ce-o mai fi, om mai vedea. Acum umblă zvonul că Lucescu jr. va fi demis în Comitetul Executiv, dar cred că e mai mult o creștere artificială a presiunii din partea presei, cu binecunoscutul gen de „surse din anturaj”. Când vezi titluri de-o șchioapă cu 80% demitere, dai clic, te gândești că se bazează pe ceva, că o fi ieșit vreun greu din federație cu o declarație. Când colo, afirmații anonime, „insider” etc. Prilej pentru Piți să dea și el din coadă, a vorbit despre națională la televizor cât în toate mandatele lui. Foste și, speră el, viitoare.
