Meșterul popular Ludmila Gîrlovan, vicepreședinta Asociației Meșterilor Populari din Republica Moldova, a venit anul acesta pentru prima dată la Festivalul „Lume, lume…, hai la târg!”, la Muzeul Satului Bucovinean.
La standul ei, diverse podoabe, lucrări țesute: brățări cu nod reglabil, gherdane simple (șirag de mărgele), gherdane cu ciucuri („se poartă la costumul popular sau la o ținută mai elegantă”), coliere și cercei cu motive tradiționale realizate pe un gherghef de țesut. „Se pune urzeala și se țese printre urzeală cu mărgele. Este tehnica țesutului, pe care o îndrăgesc mult”, explică Ludmila Gîrlovan.
Tot pe masa Ludmilei, unde erau așezate și câteva stegulețe ale Republicii Moldova, au fost expuse și fluiere confecționate de meșterul popular Vasile Balan, din Bălți, Republica Moldova. „Avem și fluierașe pentru copiii care nu știu să cânte după note, realizate de meșterul Vasile Balan, instrument care dezvoltă dicția și auzul”, spune Ludmila Gîrlovan.
- Simboluri
Brățările realizate de meșterul popular din Republica Moldova se deosebesc prin cromatică și simboluri: „binele și răul” (echilibrul vieții), „drumul vieții îmbogățit cu flori”, „rombul” (bogăție, belșug), „miezul de nucă” (înțelepciune), „steaua nordului” (călăuză în viață sau Steaua Maicii Domului) etc.
La fel și cerceii realizați la gherghef de țesut, cu mărgele, poartă pe ei anumite simboluri, similare brățărilor, dar și simboluri florale, cu o cromatică diversă, pentru că meșterul popular Ludmila Gîrlovan iubește natura și vrea ca bijuteriile pe care le creează să fie în culori cât mai aproape de natură.
La confecționarea brățărilor, gherdanelor și cerceilor se folosesc mărgele de calitate, ordonate pe urzeală aproape perfect. Toate aceste podoabe se potrivesc și la o ținută de sărbătoare, la costume populare, dar și la ținute moderne.
- Meșteșugari de la Chișinău
Aproape de standul Ludmilei Gîrlovan, era amenajat standul cu obiecte de ceramică realizate de o familie din Chișinău, Victoria și Vitalie Parlui (parteneri de viață, care împart aceeași pasiune pentru olărit, realizând, împreună, ceramică tradițională și ceramică decorativă).
Soții Parlui spun că inspirația pentru crearea obiectelor de lut (vase utilitare, oale, farfurii, ulcioare, obiecte decorative, figurine de lut pictate, suveniruri etc.) le vine din natură, din tot ce-i înconjoară, din tradițiile păstrate de la strămoși.
Vitalie Parlui: „Pe ulițele târgului de la Suceava, meșteșugul și cultura basarabeană s-au împletit firesc cu cele bucovinene, într-o sărbătoare. Meșteșugari din Republica Moldova au adus cu ei produse autentice, lucrate cu măiestrie și suflet: ceramică, țesături, obiecte din lemn, podoabe, împletituri. La Muzeul Satului Bucovinean, tradiția nu are granițe”.
