BRAȘCA. A patra parte a satului Ilișești, cea dinspre Bălăceana, care a aparținut familiei Calmuțchi, s-a numit Brașca (Briațca), satul Ilișești, împreună cu Briațca având, în 1775, 31 famili de țărani și 13 familii de călărași.
Între anii 1768-1774, s-au stabilit la Brașca, pe moșia ginerelui lui Calmuțchi, Ion Dumitraș, familiile emigranților transilvăneni Teodor MOROȘAN (Borșa), George ROTARIU (Ivănușca), Vasile ROTARIU (Zahorna), Tanasă DAMIAN (Salug), Simeon URECHE (Mămăliga), Ioniță BUCAL (Ivănușca), Iftimie și Grigoraș GROSAR (Cherchesin), Ioniță CORLAȚAN (Nicula), Precop PUȘCARIU (Laștiuca), Miron PASCAL (Laștiuca), Nicolai CIOBAN (Laștiuca), Vasile FELLO (Laștiuca), Chirilă RAI (Laștiuca), Ion DRAGONIȚĂ (Laștiuca), Teodor PRISACARIU (Ivanușca) și Teodor PASCAL (Laștiuca).
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Briașca, în Ocolul Siretului de Sus, fără alte precizări, „27 – toată suma caselor”, însemnând 1 mazil, 1 argat al lui, 1 femeie săracă, 1 jidov și 23 panțiri isprăvnicești.
Între anii 1782-1787, se stabilesc la „Brașcea (Braschka)” câteva familii de agricultori și meșteșugari germani, veniți din Franconia, Bavaria și din Austria.
În 30 iulie 1848, Simion Lucaș, Gheorghe Grosar și Many Hazd semnau, în numele comunei Brașca, cele 17 revendicări bucovinene, formulate și asumate împreună cu humorenii și ilișeștenii.
În 1843, paroh la Ilișești și Brașca era Georgie BUCEVSCHI, tatăl pictorului Epaminonda Bucevschi. Parohia avea 1.146 enoriași. În 1876, paroh era Nicolai BACZYASKI, iar numărul enoriașilor ajunsese la 1.760 suflete. În 1907, parohia din Brașca, distinctă față de cea din Ilișești, era slujită de preotul George ABAGER, născut în 1867, preot din 1895, cantor fiind, din 1893, Alexandru TELEAGĂ, născut în 1858.
O școală cu 2 clase avea să funcționeze, la Brașca, începând din anul 1893[2].
O listă de subscripție pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în iunie 1891, de „Niculaiu Bacinschi, paroch în Ilișești”, menționează, printre familiile din Brașca, pe: Luca MĂRGINEAN, Terenti POPOVICI, Vasile GROSARIU, Niculaiu ȘULEA, Vasile MIRONIUC și Teodor ROȘCA[3].
O petrecere populară, organizată de Societatea de citire „Frăția din Brașca”, în 1903, „în ziua Sf. proroc Ilie, în folosul copiilor sărmani de la școala poporală din loc”, s-a desfășurat „în grădina gospodarului de aici, Anton Popovici. Locul petrecerii, cu toate că era încunjurat, jur-împrejur, de frumoși pomi roditori, a fost încă foarte frumos decorat și cu brădănași, ghirlande de cetină de brad și steaguri împărătești, treicolore și bucovinene… Dansul a început cu hora străbună, cam după 2 oare p.m., și singuraticele jocuri au urmat lanț, unul după altul, până spre zori de zi”. A avut loc și o reprezentație teatrală, cu comedia „Piatra din casă”, de Vasile Alecsandri, jucată de tineri din Brașca, Ilișești și Bălăceana. Printre oaspeții de onoare ai manifestării s-au numărat învățătorul superior din Brașca, Vasile NAHAICIUC, parohul Ilie cav. de ANDRUCHOVICI, învățătorul superior din Ilișești, Petru COLESNIUC, pădurarul din Ilișești, Teodor BERENȚAN, primarul Brașcăi, Iohann MOCK, ciubotarul din Brașca, Iohann WENDLING, Iancu și Aurica MIHAESCU din Brașca, dar și proprietarul Fritz AST, tot din Brașca[4].
La Brașca s-a născut, în 28 iulie 1877, unul dintre marii artiști plastici moderni ai Bucovinei, Archip ROȘCA.
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 346
[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 44, 1876 p. 40, 1907 p. 153
[3] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 15, Joi 20 Iunie (2 Iulie) 1891, p. 4
[4] DEȘTEPTAREA, Nr. 61/1903, p. 2