Brânza-i pe bani!

Absolut incredibilă declarația lui Ponta (sept. 2016): „Secta și propaganda talibană din România promovează o duduie (o variantă la fel de ciudată și ipocrită ca Monica Macovei) evident fără nici o șansă, care, însă, în funcție, ar face mai mult rău decât Armata Roșie”. Duduia, adică Maia Sandu, cea „fără nici o șansă”, a obținut 38,4% în primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și are șanse reale în turul al doilea! Pe undeva, poziția lui Ponta poate fi înțeleasă: încerca să-l susțină pe amicul său, candidatul Iurie Leancă. Numai că, după ce a adunat doar 3,11% din sufragiile alegătorilor, iată că Leancă s-a declarat… sprijinitor al Maiei! Iar Ponta rămâne cu păcatul pe suflet, fiindcă alternativa n-a fost niciodată Leancă-Maia Sandu, ci Dodon-Maia Sandu. Și dacă Maia „ar face mai mult rău decât Armata Roșie”, Dodon este Armata Roșie însăși!
Eroarea de strategie a lui Ponta a fost speculată imediat la Chișinău, ca argument al faptului că „nici românii n-o susțin pe Maia”, taman cea care la o emisiune Pro Tv a declarat scurt și limpede: „dacă ar avea loc un referendum pentru unire, aș vota DA.” Cum intens au fost speculate și imaginile de la inutilul miting prounionist de la București, clipurile susținătorilor lui Dodon preluând cu voluptate imagini de la ciocnirea demonstranților cu autoritățile – filmările fiind puse sub semnul „abuzurilor jandarmilor români în Basarabia”, veche și dragă temă a propagandei antiunioniste… Adevărat, modesta și comuna înfățișare a Maiei Sandu te face să crezi că fătuca abia s-a întors în cuhne după ce a dat de mâncare la rățuște. N-are nimic din tupeul agresiv al lui Hillary, din fermitatea cazonă a Angelei Merkel, nici măcar din acreala ipocrită a Monicăi Macovei (de care o acuză Ponta), dar e școlită la Harvard, a fost consilier al directorului Băncii Mondiale (Washington), câțiva ani ministru la Chișinău, fiind și autoarea unor observații politice de real curaj și profunzime: „Sunt partide care parazitează pe ideea unirii, la fel sunt și partide care parazitează pe ideea europeană”.
După primul tur a avut buna-cuviință să ofere presei declarații echilibrate și, aparent cel puțin, oneste, în vreme ce Dodon, de la (totuși) fragila înălțime a celor 48,26 procente, și-a dat-o iar în petic (nici nu mai era nevoie, se știe de mult că-n visurile sale cele mai roz se vede străjer la turnurile Kremlinului). Declarația lui merită citită cu atenție: „Românii sunt frații noștri, dacă vreți. Frați, frați, dar brânza-i pe bani!” Acel „dacă vreți” concesiv arată că ar accepta cu îngăduință, dacă nu chiar de nevoie, ideea românității basarabenilor-frați. Continuarea cu „brânza-i pe bani” nu văd cu ce temei este invocată, câtă vreme România a oferit basarabenilor, după 1989 încoace, și „brânza”, și banii. De pe urma acestei speciale relații, Republica Moldova a avut mult de câștigat și trebuie să fii total necinstit ca să negi cu atâta rea-credință evidența.
Pe de altă parte, ce „brânză” oferă Dodon contra cost? Să fie unirea marfa tranzacționabilă? Inacceptabil: a fost și rămâne scrisă-n legile omenești și-i un dat istoric ce nu se pune pe tarabă. Așa că Igor Dodon (vorbeam fără menajamente despre Maia Sandu, dar ce facies de președinte de scară la bloc are reprezentantul stângii moldave!) s-ar cuveni să cugete cât de cât înainte de a recurge la vechi zicale românești, fiindcă s-ar putea „să bată” mult mai departe decât la prima vedere!
Revenind la inutilul miting de la București: același organizator, George Simion, a „implementat” astfel de demonstrații și în Basarabia, motiv pentru care Ministerul de Interne de la Chișinău i-a interzis intrarea pe teritoriul Republicii în următorii cinci ani. Simion a fost și expulzat de două ori, iar antecedentele lui de „revoluționar de profesie” (împreună cu Tudor Mărieș a fost organizatorul mai multor manifestații antisistem ce denunțau „figurile sinistre de fanarioți Iliescu-Constantinescu-Băsescu” – Iohannis încă nu fusese ales) lasă loc la interpretări și mai de neocolit când se desfășoară pe teritoriul altui stat. Cum vi s-ar părea un miting organizat la București de un cetățean basarabean dornic să reconstituie „Moldova Mare”? Oricât de în veci românească este Basarabia, rigorile dreptului internațional nu acceptă incursiuni radicaliste transfrontaliere de tip Che Guevara: în loc să consolideze un trend, îl șubrezesc, oferind nesperată muniție adversarilor mereu dornici să arate cu degetul „amestecul destabilizator al României”.
Sunt sigur că tineretul Moldovei este capabil să-și afirme decizia unionistă promovându-și propriii lideri, fără a-și instala numaidecât în frunte „revoluționari de profesie” din România. Dacă „Platforma unionistă 2012” vrea să contribuie cu reală utilitate la impunerea și consolidarea „temei unirii”, ar avea acum cel mai larg câmp de acțiune: iată, nici un sfert din cetățenii moldoveni aflați în România n-au votat duminică. Lămuriți-i cât de important este acest al II-lea tur de scrutin și aduceți-i la vot! Instalând corturi la București – altfel spus, vânzând castraveți grădinarului – nu rezolvați nimic!