BOTOȘANA (III). O altă colectă, pentru Azilul de studenți din Cernăuți, făcută, în mai 1896, de „dl paroch Nicolai Sbiera în comuna Botușana”, menționează următoarele nume de localnici: învățător George Burciu, primar Dumitru LEȘAN, epitrop George Robu, Chifor Boca, Ion Tomuțu, George Flutur, Condurachi Ilișoiu, Grigori Boșca, Sârghie Flutur, Damian Boca, Dumitru Cucu, Gherasim alui Petru Boca, Nistor alui Ștefan Boca, Dumitru alui Ion Boca, Ion alui Simion Nichitoiu, Nichita alui Ioan Finiș, Toader Onioiu, Petre Nichitoiu, Amfilochie Ghiață, Societatea de cetire „Cloșca”, candidat jurist Ion alui Nicolai Sbiera, Teofil Boca și Chiril Chiraș[1].
Banca rurală în sistem Raiffeisen a fost înființată, la „Botușana” în 1899, fiind, practic, a opta însoțire din Bucovina, după cele din Crasna, Fundu Moldovei, Solca, Stroiești, Horodnicul de Sus, Ropcea și Ilișești.
Însoțirea raiffeisiană din Botoșana a fost promovată de cabinetul de lectură „Cloșca”, înființat, în 1895, în casa președintelui Dumitru Boca, cu 56 membri, 60 cărți, un abonament la gazetă și 4 florini avere, și era condusă de George Burciu, secretarul cabinetului de lectură, și gestionată de Mihai Ghiață. Vicepreședinte al cabinetului de lectură era George Câmpan.
„De Sf. Gheorghe (la 6 Mai 1906), s-a sfințit școala la Botușana.
Precum este școala aceasta una dintre cele mai frumoase zidiri școlare, așa a fost și festivitatea sfințirii ei una din cele mai pompoase, cu toate că tempestatea a fost nefavorabilă, fiindcă a plouat tot timpul. Totuși, au participat la sfințire peste 300 de oaspeți, și anume aproape toți învățătorii și învățătoarele din districtul Humorului, căci vrednicul inspector școlar Dolinschi, vrând să arate rezultatul muncii sale prin 5 ani, a hotărât pentru ziua menită o adunare a reuniunii învățătorilor din districtul său. Afară de aceștia, au mai fost oaspeți mulți din districtul Rădăuțului, Câmpulungului, Cernăuțului și din districtul Sucevei.
După finea ședinței reuniunii, începu, pe la orele 6 p.m., sfințirea, care s-a săvârșit în sobor de… părinții Pavel din Botușana, Sauciuc din Poieni și Mercheș din Dorna.
După sfințirea școlii, a vorbit dl părinte Pavel despre scopul școlii, amintind persoanele care și-au dat silință pentru zidirea ei. Apoi a vorbit dl inspector școlar Dolinschi, fericind și felicitând comuna Botușana pentru școala aceasta, amintind cât au avut de suferit copiii și învățătorii, în școala cea veche, unde a pierdut conducătorul 5 copii și sănătatea, devenind el cu soția sa morboși, și cât de fericiți trebuie să fie, acuma, toți, văzându-se într-o zidire nouă, cu toate întocmirile necesare. În fine, a ținut dl (învățător) superior A. Țurcan o cuvântare foarte frumoasă despre școală și biserică, în care a expus însemnătatea ambelor pentru cultura și progresul poporului.
După această festivitate, s-a sfințit casa cabinetului „Cloșca”; aici a vorbit dl părinte Mercheș, întonând că nu e destul dacă își îndeplinește învățătorul datoria sa în școală și preotul în biserică, ci ambii trebuie să lucre, mână în mână, la toate instituțiile economice și naționale, spre binele poporului”[2].
Din vatra de sat, întemeiată de legendarul Giurgiu de la Frătăuți, dar atestată documentar abia în 14 octombrie 1489, s-au ridicat numeroase personalități, pentru a dura în cultura română: poetul Vasile Tomuț, născut în 21 ianuarie 1878, publicistul Vasile Boca, născut în 8 ianuarie 1910, teologul Ștefan Slevoacă, născut în 6 octombrie 1912, scriitorul Roman Boca, născut în 13 noiembrie 1913, teribilul prozator Pan Solcan, născut în 23 martie 1924, pictorul Ilie Boca, născut în 21 februarie 1937, marele sculptor Nicolae Ghiață, născut în 23 noiembrie 1939, și pictorița Paraschiva Agape, născută în 21 august 1944.
[1] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 42/1896, p. 4
[2] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 14/1906, p. 3