BOSANCI (IV). O colectă pentru Internatul de Studenți din Cernăuți, făcută, în mai 1896, de „dl paroch Roman Bărgăuan din Bosanci”, menționează următoarele nume de localnici: învățător superior George Ianovici, Vasilică N. BLÂNDU, Nicodim Ștefureac, primarul Constantin Bivol, cantorul Zamfir Nica, Ioan Mirăuț, Simion alui Nistor Croitor, George alui Toma Popovici, Constantin Polonic, Georgi alui Tanasi Onul, Simion alui George Blându, Nicolai Stanciu, George Găitan, Niculai Gherasim alui Mitrofan, George I. Buzilă, Gherasim Vițel, Sava Svestun, Nicolai G. Bivol, Toader Maxinesi, Toma David, Lazăr Moruz, George Busnea, Anton Găitan, Vasile G. Bivol, Nică Iftodi, Grigori Svestun, Svige Mirăuț, George T. Bujorean, Nistor C. Barbu, Ioan G. Dumitrașcu, Donisi Iuga, Niculai P. Mitrofan, Pavel Gavrilovici, Dumitru N. David, George V. Bondariu, Toader Bocăneț, Ioan G. Găitan, Catrina Macsimesi, Ioan T. Cârlan, George alui Ilie Ieremie, Simion Gavrilovici, Gavril I. Spoială, Niculai Morariu, Toader Șuțu, Ștefaru T. Bondariu, Iordachi Drăgoiu, Constantin a Ani, Ioan Z. Ungurean, George I. Mirăuț, Mihail Cârlan, George Timoficiuc, George alui Toma David, Toma I. Curechiu, Toader C. Polonic, Dumitru I. Donici, Constantin Svarghi, George Croitor, George I. Pădureț, Nicolai Dumitrașcu, Nicolai Morariu, George alui Pavel Iuga și George alui Radu Muntean[1].
Însoțirea raiffeisiană s-a înființat în 1901, sub direcțiunea preotului Roman Bărgăuan, vicedirector fiind Nicodim Ștefureac, iar vistiernic – Samfir Nica.
Adunând „cântece populare românești din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[2], în 1940, Alexandru Voevidca a cules folclor și de la bosânceanul Constantin Mihailescu (lăutar țărănesc, 26 ani în 1908).
În aprilie 1906, „în comuna Bosanci s-au colectat, de dl învățător superior Nicu Donisă„ cu concursul binevoitor al d-lui Parftemie Damian și al studentului în drept Octavian Pauliuc… precum și al antistelui (primarului) comunal Nicolai alui Dimitrie Spoială și al juratului Teodor alui Vasile Ungurean și al d-lui Petru Damian”, produse agricole și bani pentru Internatul de băieți din Suceava, numele sătenilor menționați în liste fiind următoarele: preotul cooperator Nicodim Ștefureac, cantorul Zamfir Nica, învățător Mihai Ilica, învățătoarele Berta Lacner și Blauca Zugrav, Sender Pollak, Mihai Spoială, Sava Spoială, Lazăr Mirăuț, George Ieremie, Teodor Ungurean, Manoli Pascal, George Spoială, George Mirăuț, Dumitru Donisă, Ioan Găitan, Simion Blându, Isak Goldenberg, Constantin Bihol, Iosif Topornițchi, Mihai Spoială, Ioan Barbu, George alui Vasile STANCIU, Balașa BLÂNDU, Mihai BABĂU, Constantin Spoială, Nicolai Croitor, Sevastița Babău, Nicolai Cârlan, Vasile Curec, Nicolai Spoială, Ștefan Găitan, Ioan Croitor, Ioan Muntean, Mafta Muntean, Toader David, Toader Popovici, George Pînzariu, Sârghie Mirăuț, George Colțuneac, Vasile Spoială, Dumitru Croitor, Marghioala Carp, Nistor Donisă, Nicolai David, Mihai Mitrofan, Vasile Spoială, Sava Croitor, George Ieremie, Mihai Persu, Constantin Ieremie, Dumitru Bujorean, Ioan Alimal, Nicolai Mitrofan, Toader Mitrofan, Ifrim Mitrofan și Ioan Barbu[3].
„Școala din Bosance, cea mai frumoasă și mai mare clădire școală din toate satele Bucovinei, s-a sfințit Duminică, în 29 Ianuarie 1911”[4].
„Duminică, 5 octombrie 1924, a avut loc, cu mare fast, serbarea împroprietăririi din comuna fruntașă Bosanci. Poporul din Bosanci i-a făcut d-lui ministru I. Nistor, la sosirea sa pe teritoriul comunei, o primire cu adevărat grandioasă. Șiraguri de călăreți cu steaguri, pompierii comunali în mare ținută i-au ieșit înainte d-lui ministru Nistor până la hotarul satului. Aici s-a format un măreț cortegiu, în frunte cu d-l ministru Nistor și Parlamentarii județului Suceava, într-un car împodobit cu flori și tras de patru boi, iar în urmă venea mulțimea imensă de țărani, care-l aclamau cu entuziasm pe d-l ministru.
Pe un altar improvizat sub un cort de scoarțe frumos alese și cetină, înaltul cler, în frunte cu PSS Episcopul Ipolit Vorobchievici, a săvârșit serviciul divin; răspunsurile le-a dat un cor de săteni…
Și aici, la Bosanci, frumoasa serbare s-a încheiat cu o brazdă trasă pe ogorul acum țărănesc de către d-l ministru Nistor, în uralele nesfârșite ale mulțimii”[5].
Personalitatea reprezentativă a satului Bosanci, alături de deputatul Simion Stanciu, este sculptorul Aurelian Donisă, născut, la Bosanci, în 3 martie 1909.
[1] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 53/1896, p. 3, 4
[2] MATTHIAS FRIEDWAGNER, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina, Konrad Triltsch Verlag Wurzburg, 1940
[3] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 9/1906, p. 3, 4
[4] REVISTA POLITICĂ, nr. 18/1911, p. 8
[5] CALENDARUL Glasul Bucovinei, Cernăuți 1925, p. 104-107