BORI sau BOURA. „Vor unii Moldovei să-i zică că au chiemat-o Sțitia sau Schithia pre limba slovenească. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și de Țara Leșască. Chiematu-o-au unii și Flachia, ce scriu letopisețile latinești, pre numele hatmanului râmlenesc ce l-au chemat Flacus, carile au bătut război cu sțitii pre aceste locuri și schimbându-să și schimosindu-să numele, din Flachia i-au zis Vlahiia. Ce noi acesta nume nu-l priimim, nici-l putem da țării noastre Moldovei, ci Țării Muntenești, că ei nu vor să disparță, să facă doao țări, ci scriu că au fostu tot un loc și o țară și noi aflăm că Moldova s-au discălicat mai pe urmă, iar muntenii mai dintăi, măcară că s-au tras de la un izvod, muntenii întăi, moldovenii mai pre urmă, de păstorii nemerit, că umblând păstorii de la Ardeal, ce să chiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacile, au dat de o hiară ce să chiamă buor și după multă goană ce o au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea, fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locul unde să chiamă acum Buorenii, dacă s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de buor să însemnează. Și cățeaoa cu care au gonit fiara aceia au crăpat, pre care o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldii, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijdirea și țării, dipre numele apei i-au pus numele Moldova” (URECHE, Letopisețul…).
Motivând că vrea să populeze teritoriul împădurit dintre Gura Humorului și Solca pentru a restrânge zona de acțiune a legendarului haiduc Ioan Darii,In 1826 the Galician provincial administration, which until 1849 had jurisdiction over Bukovina, petitioned the Court Chancery ( Hofkanzlei ) to settle the empty districts of Stanislau, Kolomea and Czernowitz with a hard-working, industrious population as a secure bulwark against bandits.DThe Department of Economic Affairs ( Wirtschaftsbezirk ) in Solka worked out a plan with specific details and dispatched it on September 29, 1829.epartamentul Afacerilor Economice din Solca a elaborat, în 29 septembrie 1829, un un plan de colonizare germană pentru terenuri împădurite de pe valea Solonețului, coasta muntelui Vârvata, de lângă Solca, Poiana și Pleșa.
Jeder Ansiedler sollte 2 Joch für Haus und Garten, 8 Joch Acker, 20 Joch Wiesen, und Hutweidenbekommen; nach anderen Nachrichten: 2 Joch für Haus und Garten, 10 Joch Acker, 10 Joch Wiesen und 8 Joch Waldstrecken zur Hutweide.Curând, 73 familii au plecat, din Slovacia, spre Bucovina, călătorind prin Galiția, prin Cernăuți și Rădăuți. După Kaindl, care îl citează pe Franz Adolf Wickenhauser, 28 familii au fost colonizate în Bori, respectiv familiile: Josef Binder, Georg Brandl, Josef Brandl, Jakob Gerhardt, Josef Günthner, Johann Haas, Sebastian Hartinger, Georg Hellinger, Wenzel Hilgarth, Josef Hoffmann, Johann Joachimsthaler, Josef Klostermann, Johann Lang, Christof Maidl, Josef Pilsner, Christof Reichhardt, Franz Rippel, Josef Schaffhauser, Anton Schatz, Johann Schatz, Josef Schatz, Veit Seidl, Johann Stauber, Anton Tischler, Sebastian Wellisch, și Lorenz Zoglauer. Două alte familii s-au alăturat mai târziu, cea a lui Michael Kisslinger și cea a lui Jakob Koller.
Fiecare colonist primise 2 iugăre de teren pentru casă și grădină, 8 acri pământ arabil, 20 acri fânețe și pășuni și un iugăr de pădure.
O evidență germană din 1835, cuprinzând cuplurile căsătorite, contrazice parțial lista lui Wickenhauser, aceasta menționând următoarele cupluri: Josef Hoffmann cu Barbara Mirwald , 2.Josef Schaffhauser cu Katharina Hartinger, 3. Franz Rippel cu Eva Maria Wellisch , Johann Stauber cu Katharina Koller, Wenzel Hilgarth cu Katharina Löffelmann , Veit (Vitus) Seidl cu Franziska Hawlik, Xaver Kraus cu Barbara Wellisch, Josef Günthner cu Katharina Wiesenbauer, Josef Hollaczek cu Anna Maria Joachim, Johann Lang cu Katharina Weigl , Josef Brandl cu Maria Theresia Denk, Johann Joachimsthaler cu Theresia Zimmermann, Michael Lang cu Franziska Häusler, Johann Schafaczek cu Anna Maria Joachim, Jakob Gerhardt cu Katharina Brandl, Johann Haas cu Katharina Straub, Johann Lang cu Katharina Schaffhauser, Christof Maidl cu Theresia Seiler, Franz Klostermann cu Julianna Haas, Franz Brandl cu Rosina Weber, Georg Brandl cu Katharina Wellisch, Peter Hoffmann cu Anna Szeszavny, Georg Hilgarth cu Anna Szeszavny, Sebastian Wellisch cu Barbara Rückl, Wenzel Pilsner cu Margaretha Rab , Georg Hellinger cu Anna Maria Denk, Lorenz Haas cu Barbara Hartinger, Anton Schaffhauser cu Anna Maria Brandl, Christof Reichhardt cu Magdalena Kohlruss, Jakob Koller cu Barbara Treppel.
Din 1862, a funcționat, în Bori, o școală cu o clasă.
