Vicepreședintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă la Sfântu Gheorghe, că Uniunea întotdeauna a ales calea dialogului pentru apărarea drepturilor minorității maghiare, adăugând că există și alte pârghii, precum demonstrațiile.
Întrebat cum poate acum UDMR să protejeze drepturile și interesele comunității maghiare, fiind în opoziție, unde are mai puține pârghii, Borbely a spus că puterea trebuie să trateze Uniunea altfel decât pe un partid politic, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Noi suntem reprezentanții unei comunități, și nu un partid și, indiferent de jocul politic, pe noi trebuie să ne trateze altfel puterea decât pe un partid politic. (…) Noi, deocamdată, avem un anumit dialog cu guvernanții, îi vom provoca la discuții săptămânile viitoare în legătură cu aceste teme și vom vedea care vor fi pârghiile”, a spus vicepreședintele politic al UDMR.
Borbely a menționat că, din 1990, UDMR a ales calea dialogului, și nu a confruntării, când este vorba de protecția comunității maghiare și la fel vor proceda reprezentanții Uniunii și acum, dar există și alte posibilități, precum demonstrațiile.
„Noi din 1990 am ales calea dialogului, și nu a confruntării, dar, dacă vom epuiza aceste pârghii, atunci – și sper că în consens cu alte organizații ale minorității – vom discuta și despre alte posibilități, cum ar fi și unele demonstrații care se pot face și pe zona regionalizării, cea mai importantă provocare în momentul de față”, a spus el.
Borbely a subliniat că UDMR este deschisă la dialog, dar dacă, spre exemplu, regionalizarea se va face contra intereselor unei comunități, atunci sunt și căi care țin de aceste eventuale manifestații.
„De trei săptămâni discutăm doar de steagul secuiesc, prefecții amenință în scris primari, președinții consiliilor județene și toată lumea știe că din punct de vedere legal nu au dreptate… atunci ne punem întrebarea ce fel de stat de drept este România? Ni se aduc acuze nejustificate pe diferite canale de televiziune și atunci trebuie să stăm de vorbă cu guvernanții în mod organizat și să clarificăm: uitați, este steagul secuiesc, putem clarifica această problemă sau nu? Regionalizarea: putem să cădem de acord – și se pot discuta mai multe alternative – sau nu? Noi dorim o discuție instituțională pentru că suntem reprezentanții unei comunități importante din România, nu partid politic”, a conchis Borbely.
