Proiectul de la Roșia Montană trebuie să respecte cele mai bune practici europene în ceea ce privește mineritul pe bază de cianuri, pentru avizarea sa nefiind necesar vreun aviz special din partea Comisiei Europene, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, ministrul Mediului, Laszlo Borbely.
„Conform prevederilor și directivelor UE și ale Convenției de la Espoo, nu ne trebuie un aviz special din partea Comisiei Europene, ci trebuie doar să aplicăm aceste prevederi (etapele speciale de avizare, n.r.)”, a spus declarat ministrul Mediului, rugat să comenteze declarațiile șefului statului de joi pe tema proiectului de la Roșia Montană.
Borbely a făcut o serie de precizări referitoare la politica reprezentanților Comisiei Europene față de proiectele miniere pe bază de cianuri.
„În legătură cu atitudinea Comisiei Europene privind tehnologia cianurii, deși există o rezoluție a Parlamentului European în care acesta cere Comisiei Europene să analizeze această procedură și să vină cu o propunere de tehnologii mai bune, în momentul de față – și am vorbit de două ori cu Janez Potočnik, comisarul pentru mediu – Comisia are următorul punct de vedere: până nu vor fi găsite tehnologii mai bune decât cea cu cianură – și în momentul de față nu există – trebuie ca statele, în avizarea acestui gen de proiecte, să ceară și să aplice permanent cele mai bune practici”, a declarat Borbely pentru MEDIAFAX.
Referindu-se la ce înseamnă de fapt „cele mai bune practici” în mineritul cu cianuri, ministrul a povestit că a fost în Suedia, „o țară care are mare grijă de mediu”, unde a vizitat o astfel de mină. „Acolo ei au un sistem închis prin care reduc în așa măsură concentrația de cianuri încât, atunci când apele reziduale ajung în lacul de acumulare, aceste substanțe nici măcar nu mai pot fi măsurate”, a povestit ministrul, spunând că a cerut investitorului de la Roșia Montană să aplice „un sistem similar”.
„Eu am cerut două chestiuni: să reducă procentul de cianură până la un nivel care să nu mai fie poluant pentru natură și să dea banii pentru renaturare, aproximativ 160 de milioane de dolari, în primii ani de exploatare și nu în ultimii. Investitorul a fost, în principiu, de acord cu ambele solicitări, rămâne să le discutăm punctual, concret”, a declarat ministrul Borbely.
Oficialul guvernamental a ținut să precizeze că toate cele stabilite „vor fi trecute” în avize, astfel încât să existe mecanisme de sancționare în cazul în care înțelegerile nu sunt respectate.
Ministrul Mediului și Pădurilor a aminitit că încă de la începutul mandatului a anunțat că va propune Guvernului o hotărâre prin care să se acorde acordul de mediu pentru acest proiect numai în cazul în care va avea siguranța că investitorul „va respecta cele mai bune practici în ceea ce privește mineritul”.
Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Sulina, că proiectul de la Roșia Montană „trebuie făcut”, pentru că România are nevoie de el, „dar cu condiția să fie renegociată partajarea beneficiilor”, șeful statului adăugând că acest proiect nu poate fi pornit fără avizul Comisiei Europene.
El a mai spus că Guvernul „trebuie să aibă curajul” să le spună românilor că acest proiect trebuie făcut.
„În orice caz, un asemenea proiect nu poate fi început fără un aviz al Comisiei Europene. Problema este ca Guvernul să aibă curaj să spună, în primul rând românilor, că acest proiect trebuie început și dus la bun sfârșit – cu protecția mediului, cu obligația celor care exploatează să refacă mediul și reîmpărțirea drepturilor din exploatarea zăcământului de aur, argint și alte metale”, a afirmat Băsescu.
Președintele Băsescu a evocat ca argument evoluția prețului aurului în ultimii cinci ani.
„Ce țară stă cu o asemenea avere în pământ fără să găsească soluții să o pună în valoare? Pentru că resursa asta nu e nici a ONG-urilor, nu e nici a Ungariei, care nu știu ce avize ar trebui să dea României… Nu trebuie să dea niciun aviz, suntem încă stat suveran”, a adăugat Traian Băsescu.
Președintele a subliniat că trebuie foarte bine planificată protejarea mediului. „Iar pe cei care vorbesc despre distrugerea mediului îi invit să meargă acum la Roșia Montană. Eu am fost de trei ori. E adevărat, niciodată ca președinte al României. Am susținut și susțin proiectul, cum susțin orice tip de dezvoltare industrială”, a mai spus Băsescu.
Roșia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roșia Montană, din Munții Apuseni, având costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.
Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deține 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acțiuni, prin firma Minvest Deva, iar alți acționari cumulează 0,23% din titluri.
În 2 august, premierul Emil Boc a declarat, la postul public de televiziune, că Guvernul așteaptă opinia specialiștilor asupra proiectului Roșia Montană înainte de a lua o decizie privind această investiție. Boc a ținut totuși să precizeze că, personal, nu este un „fan” al proiectului și că actualul contract, care nu este cel mai favorabil pentru stat, „ar trebui rediscutat”.
