Roșia Montană Gold Corporation a propus, prin studiul de impact pentru proiectul minier, o concentrație de cianuri în lacul de acumulare de cel mult 5 ppm, jumătate din maximul admis la nivel european, însă Ministerul Mediului nu a fost de acord cu propunerea, cerând investitorului să o revizuiască.
„Investitorul a propus o concentrație de cianuri de 5 ppm. Este la jumătate față de maximul admis, conform așa-numitului «best practices» la nivel european, care este de 10 ppm. Cu toate că este la jumătate, eu nu am fost de acord, așa că le-am cerut s-o scadă. O să vedem la ce variantă ajungem”, a anunțat, marți, într-o conferință de presă, ministrul Mediului, Laszlo Borbely.
El a spus că a cerut scăderea concentrației maxime de cianuri după ce, aflat în Suedia, a vizitat o exploatare minieră similară cu cea propusă la Roșia Montană.
„Am văzut acolo instalații care reduceau și mai mult această concentrație, le-am cerut să le transpună și ei”, a spus Borbely.
Ministrul a adăugat că a cerut omologului său suedez detalii despre sistemul folosit la acea exploatare, pentru a vedea exact în ce constă această tehnologie.
„Sper ca discuțiile pe această temă să ajungă la o concluzie în următoarele două-trei săptămâni”, a mai spus ministrul Borbely.
El a amintit că a cerut investitorului și depunerea garanțiilor de mediu – aproape 160 de milioane de dolari – în primii și nu în ultimii ani ai exploatării, „ca o garanție în plus că nu vom avea surprize neplăcute”.
Referitor la renegocierea contractului și la reîmpărțirea beneficiilor pentru ca statul român să aibă un avantaj mai mare, Borbely a spus, „ca politician, nu ca ministru al Mediului”, că cei care au făcut înțelegerea inițială puteau să obțină mai mult pentru statul român în această afacere.
„Se putea obține mai mult la negocierea inițială. Eu cred că este loc de mai bine”, a spus ministrul Borbely.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, declara săptămâna trecută pentru MEDIAFAX că proiectul de la Roșia Montană trebuie să respecte cele mai bune practici europene în ceea ce privește mineritul pe bază de cianuri, pentru avizarea sa nefiind necesar vreun aviz special din partea Comisiei Europene.
„Conform prevederilor și directivelor UE și ale Convenției de la Espoo, nu ne trebuie un aviz special din partea Comisiei Europene, ci trebuie doar să aplicăm aceste prevederi (etapele speciale de avizare, n.r.)”, a spus ministrul Mediului.
Borbely a făcut o serie de precizări referitoare la politica reprezentanților Comisiei Europene față de proiectele miniere pe bază de cianuri.
„În legătură cu atitudinea Comisiei Europene privind tehnologia cianurii, deși există o rezoluție a Parlamentului European în care acesta cere Comisiei Europene să analizeze această procedură și să vină cu o propunere de tehnologii mai bune, în momentul de față – și am vorbit de două ori cu Janez Potočnik, comisarul pentru mediu – Comisia are următorul punct de vedere: până nu vor fi găsite tehnologii mai bune decât cea cu cianură – și în momentul de față nu există – trebuie ca statele, în avizarea acestui gen de proiecte, să ceară și să aplice permanent cele mai bune practici”, a spus Borbely.
Comitetul de Analiză Tehnică a proiectului minier de la Roșia Montană mai are de analizat doar două capitole din studiul de impact asupra mediului prezentat de investitor, a precizat Borbely. El a evitat să estimeze când ar urma ca ministerul pe care-l conduce să anunțe decizia la care a ajuns în urma analizei proiectului.
Președintele Traian Băsescu a declarat, luni, la TVR, că proiectul Roșia Montană trebuie să înceapă, menționând că statul are nevoie de aur pentru a-l duce în rezervele BNR, care trebuie să ajungă la 200 de tone.
Potrivit șefului statului, în România vor mai fi deschise încă două exploatări de aur, cu regii românești. „Avem două zăcăminte: unul de 50 de tone și altul de 54 de tone de aur”, a spus președintele, fără a da alte detalii.
Băsescu a precizat că euro fluctuează, în timp ce prețul aurului a crescut, fiind de 1890 de dolari uncia, iar scopul său, ca președinte, este să-și pună țara în siguranță.
„Acum susțin proiectul mai mult ca oricând, nu din motive sentimentale, ci din motive pragmatice. Vedeți ce se întâmplă cu toate monedele – au probleme de stabilitate și probleme de depreciere. Eu vreau să văd începută exploatarea”, a spus președintele.
Referindu-se la opozanții proiectului Roșia Montană, el a menționat că unii o fac „de dragul ecologiei”, iar pe de altă parte sunt unii care se gândesc că vor fi acoperite deficitele din bugetul de stat.
El a menționat că știe că în zona Roșia Montană sunt 300 de tone aur și 1.600 de tone de argint.
Potrivit președintelui, statul român are o redevență în proiect de 4%, deci 12 tone ar trebui să revină gratis în rezerva BNR.
„Am discutat cu ministrul Mediului. Angajamentul companiei mixte: Cupru Deva are 20% din acțiuni și Gabriel Resources 80%. Statul român are o redevență de 4%. 20 de tone trebuie să ajungă gratis în rezerve, 20% vin de la Cupru Deva și prin negociere am putea ajunge la ceva mai mult”, a spus șeful statului.
Traian Băsescu a menționat că demararea proiectului înseamă crearea de noi locuri de muncă, ceea ce este foarte important.
Președintele declara, săptămâna trecută, că proiectul de la Roșia Montană „trebuie făcut”, pentru că România are nevoie de acesta, „dar cu condiția să fie renegociată partajarea beneficiilor”, șeful statului adăugând că acest proiect nu poate fi pornit fără avizul Comisiei Europene.
Premierul Emil Boc a afirmat că nu este un „fan” al proiectului Roșia Montană și că prevederile contractului, nefavorabile statului român, ar trebui „revăzute”, subliniind totodată că așteaptă specialiștii să îi spun dacă este nevoie de acordul CE pentru demararea proiectului.
