Ministrul Mediului, Borbely Laszlo, declară că nu va da niciun acord de mediu pentru vreo companie petrolieră care va dori să exploateze gazele de șist decât dacă va fi în totalitate convins că nu dăunează mediului, adăugând că deocamdată nu are această convingere.
Întrebat joi, într-o conferință de presă la Oradea, în ce stadiu sunt exploatările de gaze de șist, întrucât Agenția Națională de Resurse Minerale a eliberat acorduri petroliere de explorare și exploatare a acestor gaze inclusiv în județul Bihor, ministrul Mediului, Borbely Laszlo, a răspuns că nu a dat nicio aprobare în acest sens, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Eu n-am dat aprobare pentru niciun fel de începere de lucrări. Ministerul Mediului nu are niciun document prin care cineva să spună că vrea să pornească vreo lucrare pe gaze de șist”, a declarat Borbely, susținând că, deocamdată, în România, nicio companie petrolieră nu poate începe să folosească fracționarea hidraulică pentru a capta gazele de șist.
Potrivit ministrului, în momentul în care companiile vor dori să înceapă lucrările efective, vor avea nevoie de un acord de mediu.
„Atunci pornim studiul de impact, adunăm studii și facem cercetare”, a afirmat ministrul, adăugând că, deși există țări europene care extrag aceste gaze de șist și că SUA își asigură 48% din consum prin aceste gaze, el nu va da niciun acord dacă nu este în totalitate convins că tehnica nu dăunează mediului.
„Personal, am mari rețineri (față de extragerea gazelor de șist – n.r.), pentru că se face o fracționare hidraulică, înseamnă o cantitate foarte mare de apă care se pompează. Și are unele urmări care țin de activitatea seismică”, a declarat Borbely.
Directorul pentru România al companiei Chevron, Thomas Holst, anunța, la sfârșitul anului trecut, la București, că gigantul petrolier american va începe în 2012 forajul în România, în căutarea de gaze neconvenționale.
În România, Chevron deține un perimetru de explorare a gazelor la Bârlad.
Președintele Agenției Naționale pntru Resurse Minerale, Alexandru Pătruți, spunea și el la acea dată că rezervele sigure de gaze naturale ale României, estimate să acopere consumul pentru încă 15 ani, ar putea fi completate cu depozite de gaze neconvenționale.
Chevron a avut însă probleme cu operațiunile din Bulgaria. La jumătatea lunii ianuarie, guvernul bulgar a anunțat că a anulat licența Chevron de explorare a zăcămintelor gazelor de șist și că pregătește o lege pentru interzicerea totală a acestui tip de foraje, din cauza temerilor legate de impactul asupra mediului.
Executivul de la Sofia a decis că Chevron poate efectua prospecțiuni pentru petrol și gaze în nord-estul Bulgariei, dar numai prin folosirea unor tehnici convenționale de forare, și nu a fracturării hidraulice, care constă în injectarea de apă amestecată cu nisip și chimicale la mare presiune în formațiunile de șist și care, potrivit ecologiștilor, distruge pânza freatică.
Guvernul a aprobat acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM și Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi și Costinești, avizul fiind emis după întâlnirea premierului Ungureanu cu grupul american.
Executivul a decis totodată ca aceste trei acorduri să intre în vigoare miercuri, 28 martie.
Anexa care conține principalele prevederi ale celor trei acorduri încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Chevron a fost clasificată.
