BOR este a doua biserică ortodoxă din lume, după cea rusă, ca număr de credincioși

BOR este cea de-a doua biserică ortodoxă din lume în ceea ce privește numărul de credincioși, după Biserica Ortodoxă Rusă, potrivit ultimului recensământ (2002), 86.7% din cei 21.794.793 de locuitori ai României declarându-se creștini ortodocși, a spus PF Daniel la Viena.
Întâistătătorul BOR a efectuat, în perioada 12 -16 iunie, o vizită pastorală în Austria, unde s-a întâlnit cu membrii comunităților ortodoxe românești și a sfințit două noi biserici.
Cu această ocazie, Fundația „Pro Oriente” a organizat la Viena un moment festiv în onoarea Bisericii Ortodoxe Române și a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, căruia i s-a conferit Diploma de Protector al fundației. Această fundație a fost înființată, în 1964, de cardinalul Vienei, Franz König, cu scopul dezvoltării relațiilor dintre Biserica Romano-Catolică și Bisericile Ortodoxe.
Întâistătătorul Bisericii române a vorbit, cu acest prilej, despre situația Bisericii Ortodoxe Române și legăturile ei ecumenice, în contextul noii Europe (1989-2009).
86,7% din locuitorii României s-au declarat creștini ortodocși
„Biserica Ortodoxă Română este, după Biserica Ortodoxă Rusă, cea de-a doua Biserică Ortodoxă din lume în ceea ce privește numărul de credincioși. Potrivit ultimului recensământ (2002), 86,7% din cei 21.794.793 de locuitori ai României s-au declarat creștini ortodocși. După ce a devenit autocefală la 25 aprilie 1885, Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rangul de Patriarhie, la 25 februarie 1925”, a spus PF Daniel la Viena.
Totodată Biserica noastră, la fel ca multe alte Biserici din Răsăritul Europei a trebuit să treacă în a doua parte a secolului al XX-lea prin „Marea Roșie a comunismului”, ajungând la limanul libertății după aproape o jumătate de secol de existență sub dictatură atee, a adăugat Patriarhul României.
Imediat după căderea cortinei de fier, Biserica Ortodoxă Română s-a aflat în fața unor imense provocări, determinate de noua realitate politică a țării și a Europei. Noul context european, caracterizat prin secularizare crescândă și fenomenul de globalizare, a devenit evident și în România, în ultimii ani, astfel că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost nevoit să emită documente și hotărâri cu privire la multitudinea problemelor de etică și bioetică, care frământă lumea contemporană: avortul, eutanasia, transplantul de organe, ingineria genetică, clonarea, a mai spus Întâistătătorul BOR.
Biserica a trebuit să se transforme rapid într-o instituție capabilă să răspundă necesităților societății. Astfel, prin eforturile susținute ale ierarhilor, preoților, profesorilor de teologie, monahilor și cu sprijinul laicatului și al milioanelor de credincioși români, s-a reintrodus religia în școală, au fost redeschise vechile facultăți de teologie desființate de comuniști și au fost înființate altele noi, s-a început rezidirea bisericilor demolate de comuniști și ridicarea a sute de biserici la sate și în special în orașe, în cartierele construite în timpul regimului comunist, unde nu existau lăcașuri de cult, și s-au redeschis și înființat sute de noi mănăstiri. Lucrarea social-filantropică a Bisericii s-a extins în unități ale statului ca: spitale, unități militare, penitenciare. Biserica și-a creat propriile instituții sociale de caritate – cantine pentru săraci, cămine pentru copii și bătrâni, dispensare, centre medicale, a adăugat PD Daniel.
Evoluția BOR
Totodată, după 1990, relațiile ecumenice ale Bisericii Ortodoxe Române cu alte biserici au fost influențate de noile evoluții europene, dar și de provocările din interiorul țării. Implicarea ecumenică a Bisericii Ortodoxe Române se desfășoară la trei niveluri: național, european și mondial.
Această orientare ecumenică a Bisericii Ortodoxe Române este evidentă în cooperarea strânsă pe care o are cu Conferința Bisericilor Europene în multe din proiectele de anvergură europeană ale acesteia, dar și cu Consiliul Ecumenic al Bisericilor. Din anul 1979, Biserica Ortodoxă Română a dezvoltat un dialog teologic actual cu Biserica Evanghelică din Germania, ultima sesiune cu tematică ecleziologică desfășurându-se la Eisenach, în anul 2006.
Cu aceeași deschidere ecumenică pentru dialog, Biserica Ortodoxă Română este reprezentată constant în Comisia mixtă internațională pentru dialog teologic între Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică. Acordul teologic ortodoxo-catolic de la Ravenna (8-15 octombrie 2007) aduce speranță pentru continuarea dialogului. Printre marile realizări ecumenice ale celor 20 de ani de libertate se numără vizita Papei Ioan Paul al II-lea la București, în mai 1999, precum și a Preafericitului Părinte Teoctist, Patriarhul României, la Vatican, în octombrie 2002.” Aceasta a fost prima vizită a unui papă al Romei în România, dar și prima vizită a unui papă într-o țară majoritar ortodoxă, deschizând, astfel, calea pentru noi întâlniri în alte țări de tradiție ortodoxă (Georgia, noiembrie 1999, Grecia, mai 2001, Ucraina, iunie 2001, Bulgaria, mai 2002). Aceste vizite au marcat relațiile dintre ortodocși și catolici în mod profund”, a adăugat Întâistătătorul BOR.
„Fiind moștenitori și păstrători ai civilizației și culturii creștine a continentului european, și situându-ne geografic la întâlnirea dintre Răsărit și Apus, noi, românii, avem vocația de-a promova dialogul și cooperarea în Europa. În acest sens considerăm însă că unitatea Europei nu trebuie să se reducă numai la nivelul economic și politic, ci trebuie extinsă și la valorile spirituale și morale creștine. Într-o lume a pieței și a profitului material cu orice preț, Bisericile au vocația de-a mărturisi și promova adevărurile fundamentale ale Evangheliei iubirii lui Hristos, demnitatea persoanei umane, ce poartă în ea chipul lui Dumnezeu, darul sacru al vieții, identitatea etnică a fiecărui popor și solidaritatea între popoare, pentru a ieși din situațiile de criză spirituală și materială”, a adăugat PF Patriarh Daniel, în cadrul momentului festiv organizat de Fundația „Pro Oriente”.