Din cauza lipsei de fonduri, în spitalele din județ se folosesc hârburi cu norma de casare îndeplinită pe post de aparate medicale. Aparatura de radiologie a devenit în unele cazuri o bombă cu iradiere pentru pacienți și cadrele medico – sanitare, tocmai din cauza uzării. În spitalele din județ se mai folosesc încă aparate de anestezie fabricate în anii ’60, care necesită reparații lunare și care nu mai indică parametrii reali
Confruntate cu o lipsă cronică de fonduri, spitalele din județ nu au posibilități de investigare a pacienților, unele aparate lipsind cu desăvârșire, iar 70% din aparatura existentă fiind foarte veche. Directorii de spitale și medicii din secțiile în care dotarea lasă mult de dorit (precum Radiologia, Terapia Intensivă și Chirurgia) spun că mai marii sistemului, cei care s-au perindat de-a lungul timpului la conducerea ministerului, sunt cei răspunzători de situația jalnică și de faptul că în secolul XXI sunt pacienți care mor cu zile din cauza lipsei mijloacelor de investigare. Așa că nu este de mirare că din ce în ce mai mulți bolnavi aleg să plece în clinici universitare pentru a fi diagnosticați și tratați corespunzător. Reprezentanții ASP Suceava spun că județul are medici specialiști, însă aceștia nu au cu ce lucra, spre deosebire de cadrele din clinici, unde posibilitățile sunt cu totul altele.
„În țările lumii a treia, în majoritatea spitalelor situația este jalnică, dar ăia au spitale regionale cu dotări de ultimă oră, ca în Occident. La noi nu este așa, pacientul din provincie poate muri cu zile într-un spital municipal sau județean în care nu poate fi investigat ca lumea sau în drum spre o clinică. Și asta pentru că aceste clinici, conduse de doctori cu prieteni prin minister, au atras toate fondurile și toate dotările… Restul spitalelor de stat din țară nu au mijloace de explorare, nu au bani să facă reparații, nu să mai cumpere aparatură nouă, care costă miliarde de lei. Ai șanse să fii investigat complet la București, Cluj sau Târgu Mureș, în rest e vai și amar. În aceste condiții, șansele pacienților sunt reduse, iar medicii se deprofesionalizează. Medicina nu se mai poate face ca pe timpuri, numai cu stetoscopul în mână, îți trebuie mijloace de explorare pentru a pune un diagnostic precis și pentru a trata pacientul. Noi suntem forțați de împrejurări să mergem încă pe ghicite”, spune un reputat medic sucevean, cu ani de experiență în spate și cu pacienți salvați din situații disperate.
– Aparatele radiologice și de anestezie pun în pericol sănătatea pacientului
Conform celor declarate de către unul din inspectorii de la Autoritatea de Sănătate Publică Suceava care se ocupă cu evaluarea și controlul dispozitivelor medicale din județ, Gheorghe Moroșan, la acest moment, cele mai mari probleme le pun în spitale aparatele de radiologie și cele de anestezie. Acestea sunt vechi, uzate și pun în pericol sănătatea pacientului.
În ceea ce privește aparatura de radiologie veche, oncologii spun că aceasta reprezintă o adevărată bombă cu iradiere, atât pentru pacienți, cât și pentru cadrele medico – sanitare, fiind absolut necesară înlocuirea hârburilor folosite încă pe post de aparatură medicală. Cum însă un astfel de aparat costă între 5 și 10 miliarde de lei vechi, nici un spital nu își poate permite să facă o asemenea investiție, oricât ar fi ea de utilă. Așa se face că, în mod sistematic, sunt aruncați bani pe niște „cârpeli”, astfel încât vechile aparate aduse de pe la ajutoare sau repartizate de vreun ministru „cu viziune” să fie ținute în funcțiune.
Cele mai vechi aparate de anestezie din județ sunt utilizate la Spitalul Municipal Vatra Dornei, și au fost fabricate în anii ’60. Gheorghe Moroșan spune că utilizarea acestora este riscantă, pentru că pot da erori la dozarea produsului narcotic și a oxigenului administrat pacientului.
În spitalele din județ a ajuns aproape un lux să li se facă pacienților și o electrocardiogramă ca lumea, din moment ce aparatele de electrocardiografie existente sunt vechi (deși în mod normal ele pot fi utilizate maximum 5 ani de zile, după care se impune casarea) și de multe ori nu mai indică parametrii reali. Dar și aceste aparate, absolut necesare în investigarea cardiacilor, sunt foarte scumpe.
Nici instalațiile de sterilizare uscată din spitalele județului nu prezintă siguranță, fapt constatat în urma verificărilor ISCIR. La rândul ei, aparatura din sălile de operație este depășită cu mult, în condițiile în care unele aparate au termen de folosință între 5 și 8 ani.
Singurul computer tomograf din județ, existent la Spitalul „Sf. Ioan cel Nou”, a stat de decor un an, până în octombrie 2006, din cauza unor defecțiuni care nu au putut fi remediate la timp în lipsa banilor. În tot acest timp, pacienții din județ cu leziuni craniene grave sau cu tumori au necesitat transportul la Iași, pentru a putea fi investigați la computerul tomograf. Unii dintre ei, cazuri de urgență, au decedat în drum spre Iași, în ambulanța care îi transporta la Clinica de Neurochirurgie de acolo. Nu puțini au fost medicii care în 2006 declarau despre pacienți decedați în drum spre Iași că ar fi putut scăpa cu viață dacă se intervenea chirurgical în cel mai scurt timp. Numai că, pentru a face asta, neurochirurgii aveau neapărată nevoie de rezultatele examenului la computerul tomograf.
– Anesteziștii de la Spitalul Județean merg pe ghicite pentru că aparatele dau erori
Medicii anesteziști de la Spitalul Județean au probleme tot mai dese cu aparatura de monitorizare a funcțiilor vitale a pacienților și a aparatelor de ventilație, din cauză că acestea se defectează sistematic. Și în funcțiune, aparatele au început să dea erori sau să nu indice toți parametrii necesari monitorizării pacienților în stare gravă, fapt ce afectează activitatea medicilor de aici, care se plâng de faptul că aparatura s-a uzat și că nu este verificată periodic de către o firmă specializată, așa cum ar fi normal. Motivul, spitalul nu are încheiat contract de service pentru verificarea și repararea unor astfel de aparate. Așa se face că s-a ajuns ca în unele cazuri medicii anesteziști să meargă la ghici în ceea ce privește evaluarea unui pacient în stare foarte gravă și administrarea de oxigen. Dacă în mod normal aparatele de monitorizare a funcțiilor vitale ar trebui să indice trei parametri: puls, tensiune și saturația de oxigen, acestea nu mai indică saturația din cauza uzurii senzorilor.
Managerul Spitalului Județean, Costică Dăscăliuc, declară că pentru o parte din aparatura din unitate (precum cea din sălile de operație) s-a încheiat deja contract de service și că se va organiza licitație și pentru întreținerea și repararea aparaturii de la Reanimare, dar asta după ce se va stabili bugetul pentru anul în curs.
Spitalul Județean nu are mijloace de investigație endoscopică, mare parte a dotării tehnice fiind defectă de mai mult timp. Pacientul ajuns la cel mai mare spital din județ cu hemoragie gastrică, de exemplu, nu poate să facă aici nici măcar o endoscopie, pentru a se stabili cauza hemoragiei. Bolnavi ajunși la Reanimare într-o asemenea situație, având în antecedente afecțiuni gastrice, sunt forțați de împrejurări să ia drumul policlinicii private pentru a face o endoscopie gastrică. Radiologii, chirurgii și anesteziștii din spital și-au pus de multe ori întrebarea de ce endoscopul existent în spital este ținut de ani buni de decor și nimeni din conducere sau dintre medicii gastroenteorologi nu pare preocupat ca aparatul să fie reparat.
Serviciul de radiologie de la Spitalul Județean funcționează, ca în toate spitalele, cu aparatură veche, uzată. O mare parte din aparatele primite de-a lungul timpului prin programe de la Ministerul Sănătății și din ajutoare au fost cedate unor cabinete private. Este și cazul singurului mamograf din județ, ajuns în 2002 de la radiologia spitalului în cabinetul medicului specialist Constanța Pricop, din Policlinica Areni.
– Cârpeli pe aparate bune de casat, la spitalele din teritoriu
Spitalul Municipal Fălticeni este dotat (dacă se poate spune așa) cu aparatură „arhidepășită”, conform celor declarate de către managerul Adrian Sigmund.
Totuși, unitatea sanitară se poate lăuda cu un aparat nou de radiologie, un Rontgen Mercury instalat în 2004. Spitalul nu are însă posibilități de investigare endoscopică și dispune de un singur ecograf. Adrian Sigmund spune că dacă aparatura de laborator a fost achiziționată în sistem leasing, din banii spitalului, aparatura de anestezie, mesele de operație, instrumentarul chirurgical și lămpile sunt foarte vechi și în stare jalnică, fiind necesare periodic „cârpeli”. Spitalul are mare nevoie de monitoare pentru monitorizarea funcțiilor vitale și de un pulsoximetru – ce determină tulburările care apar în saturația cu oxigen. Morga spitalului are în dotare o singură masă de necropsie, și aceea improvizată, și nu dispune de spații frigorifice.
Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc stă foarte prost la capitolul aparate de anestezie, dar și în ceea ce privește posibilitatea investigării pacienților cu ajutorul ecografului. Managerul unității, Eugen Ciosnar, spune că cel mai vechi aparat de anestezie, din cele patru, datează din 1976. La acest moment unul dintre aparate este defect.
Cele patru aparate de ecografie din spital provin din donații și sunt depășite, fapt pentru care nu pot fi autorizate, trebuind deci să fie scoase din uz. Eugen Ciosnar a adăugat că probleme mari sunt și cu aparatele de electrocardiografie necesare supravegherii cardiacilor din Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, acestea neindicând parametrii corecți, din cauza vechimii.
Spitalul din Câmpulung stă cel mai bine din județ la capitolul endoscopie, fiind dotat cu gastroscop, colonoscop și videoscop.
Spitalul Municipal Vatra Dornei are doar două aparate de anestezie, și acelea de 40 de ani. Cel puțin o dată pe lună aparatele necesită reparații din cauza defecțiunilor care tot apar. Instrumentarul chirurgical este, de asemenea, foarte vechi, aproximativ 20% din el provenind din donații. Unitatea sanitară a achiziționat un ecograf din venituri proprii, însă nu are gastroscop și colonoscop.






