Bolile contractate de pacienți în spital, multe în realitate, dar aproape inexistente în statistici

În județul Suceava, într-un singur an, până în 200 de oameni se aleg cu o nouă boală în timp ce se află pe patul de spital, arată datele Direcției de Sănătate Publică (DSP). Specialiștii acestei instituții spun însă, că, în realitate, numărul infecțiilor nosocomiale, adică a celor contractate pe perioada internării, este mult mai mare, dar acestea nu sunt raportate din cauza consecințelor pe care le-ar putea avea recunoașterea lor. Este vorba, pe de o parte, de riscurile pentru doctori, mergând de la amendă până la acuzația de culpă medicală, cu anchetarea de către organizația profesională ori direct de procuratură, și, în final, atragerea oprobiului public, iar pe de alta de riscurile pentru directorii unităților sanitare, care își pierd posturile dacă le declară. Pentru că nu sunt încurajați să raporteze infecțiile nosocomiale, deși acestea sunt normale și se întâlnesc în orice spital din lume, indiferent cât de performant ar fi, medicii și managerii preferă să le ascundă, favorizând astfel apariția altora, cu consecințe mai grave.
Statisticile: 168 de infecții intraspitalicești în județ, în 2010
Infecția nosocomială este infecția dobândită de pacient în cursul spitalizării pentru o altă afecțiune (contaminarea virală sau bacteriană anterioară internării, cu manifestare clinică intraspitalicească nu reprezintă o infecție nosocomială), cel mai adesea manifestată clinic pe parcursul internării actuale, dar posibil și după externare. Incidența maximă a acestor infecții este în serviciile de reanimare și în cele de chirurgie, unde și rata de deces este mai ridicată.
De la începutul lui 2010 și până în septembrie inclusiv, în spitalele din județ s-au înregistrat 168 de infecții nosocomiale (respiratorii – pneumonii sau bronhopneumonii, digestive, cutanate, de plagă chirurgicală, urinare, ale organelor genitale, după injecții sau puncții, septicemie etc.), cele mai multe la Rădăuți și Suceava. Anul trecut, unitățile spitalicești au consemnat 190 de cazuri, dintre care 41 în secțiile de Pediatrie, 16 la Neonatologie, 26 la Obstetrică, 29 la Ginecologie, 11 la Chirurgie și 67 în alte secții. Majoritatea infecțiilor nosocomiale au fost semnalate tot la spitalul din Rădăuți, urmat de cel din Suceava.
Oficial, suntem mai tari decât străinii
Dr. Valerian Moraru, șeful Serviciului de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul DSP, mărturisește că, dacă ar fi să ne luăm după aceste statistici, spitalele din județ ar fi mai bune decât cele din străinătate, unde cifrele sunt de 10, 15 ori mai mari. Realitatea este însă că, în alte țări, raportarea infecțiilor nosocomiale este literă de lege, pe când la noi acestea se ascund „sub preș”, de teama unor așa-zise repercusiuni, chiar dacă se știe că acestea reprezintă de fapt o fatalitate, neputând fi evitate nicăieri în lume, în ciuda profesionalismului actului medical. În ceea ce-i privește pe doctori, reprezentantul DSP crede că aceștia nu raportează din frică, prudență, dintr-un exces de autoprotecție, dar și din cauza unor „scăpări”, ca urmare a activității intense.
Presa, găsită parțial vinovată de teama medicilor de a le recunoaște
„Medicii se feresc să raporteze și din cauza impactului mediatic, cu consecințele ulterioare. Există această atitudine antimedicală a populației, sprijinită și de către presă, în spiritul senzaționalului, când un caz până la urmă izolat este prezentat ca emblematic pentru activitatea corpului medical. Modul în care se face informarea îi determină pe medici să se ferească ca de dracu’. Infecția nosocomială nu înseamnă neapărat că a fost o greșeală medicală, dar doctorii sunt efectiv dați în judecată, sunt anchetați în paralel de procuratură și de Colegiul Medicilor. Este un sistem care mie mi se pare complet aiurea, care nu există nicăieri în lumea civilizată, când o presupusă greșeală medicală se transformă automat în culpă penală, neașteptându-se verdictul organizației profesionale”, crede Moraru.
Sistemul nu îi încurajează pe managerii de spitale să le declare
Referindu-se la rolul pe care îl joacă managerii în ascunderea infecțiilor intraspitalicești, responsabilul DSP spune că aceștia sunt nevoiți să raporteze cât mai puține cazuri pentru a nu-și pierde posturile. Și asta, deoarece procentul infecțiilor nosocomiale este unul dintre indicatorii din contractul de management pe baza căruia sunt angajați șefii unităților sanitare și care contează atunci când se evaluează activitatea directorului și se decide păstrarea lui în funcție. Cu alte cuvinte, managerii sunt obligați să nu depășească parametrii la care se obligă prin contractul de management, altfel li se scad puncte și își pierd mandatul.
„La semnarea contractului, fiecare director trebuie să spună cu aproximație câte cazuri de infecții nosocomiale crede că va avea, într-un an, în spitalul pe care îl conduce. Dacă se constată că numărul respectiv a fost mai mare, directorul își riscă postul fiindcă se consideră că nu a respectat criteriile de performanță. Din acest motiv, managerii semnează pentru un procent infim de infecții intraspitalicești. Ar trebui să se schimbe această atitudine”, explică dr. Valerian Moraru.
Ascunderea infecțiilor nosocomiale favorizează apariția altora
Pentru el, faptul că două spitale din județ, respectiv Rădăuți și Suceava, au constant un număr crescut de pacienți care contractează o nouă boală pe durata internării nu înseamnă condiții mai precare, ci o mai bună raportare a acestor cazuri. Poziția medicului de la DSP este că ascunderea infecțiilor nosocomiale favorizează apariția altora, cu consecințe mai grave atât în plan medical, cât și în plan economic, în condițiile în care pacientul necesită un tratament suplimentar, iar durata de spitalizare se prelungește.
„Dacă te limitezi doar să tratezi și nu raportezi, nu depistezi cauzele. Dacă se declară, se pot trage anumite concluzii despre calea de transmitere, o eventuală sursă. Se intervine punctual în acea locație și se întrerupe lanțul. Numărul de infecții intraspitalicești scade, dar de data asta real, și scad și cheltuielile secției”, punctează Moraru.