Boicotarea Jocurilor Olimpice, subiect de controversă

Președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Octavian Morariu, a declarat, luni, că o eventuală boicotare a Jocurilor Olimpice de la Beijing nu este un subiect pe ordinea zilei, pentru că o astfel de acțiune ar echivala cu „luarea de ostatici” a sportivilor.
„Ce pot să vă spun este că acest lucru nu se află pe ordinea zilei. Există o mare preocupare față de faptul că un eventual boicot ar penaliza mii și mii de atleți care se pregătesc de ani de zile să participe la Jocurile Olimpice. Numai cine nu a făcut sport de performanță nu înțelege ce înseamnă Jocurile Olimpice pentru un atlet. Ar însemna practic să luăm sportivii ostatici, între ghilimele”, a afirmat Octavian Morariu.
Capitala Tibetului, Lhasa, a fost scena unor proteste violente declanșate la 14 martie de călugării budiști față de regimul autoritarist chinez, care a recurs la măsuri dure de represiune. China susține că 19 protestatari au murit în violențele din Lhasa, în timp ce guvernul tibetan în exil a anunțat 140 de victime.
Mari personalități au făcut apel la boicot Până în prezent, nicio autoritate în măsură să ia o decizie, guvern sau mișcare sportivă, nu s-a exprimat clar în favoarea unui eventual boicot al Jocurilor Olimpice. Singurii care au făcut apel la acest boicot au fost militanți și personalități, cum ar fi filozoful francez Bernard-Henri Levy, regizorul Steven Spielberg sau actorii Mia Farrow și Richard Gere, ultimul fiind un mare apărător al cauzei tibetane. În plus, președintele francez Nicolas Sarkozy nu a exclus eventualitatea boicotării Jocurilor Olimpice de la Beijing, apreciind că „toate opțiunile” rămân „deschise” în această privință.
Dalai Lama a respins ideea boicotului Pe de altă parte însă, mai mulți responsabili occidentali, dar și Dalai Lama au respins deocamdată această opțiune. Liderul spiritual tibetan, denunțând „regimul de teroare” impus de chinezi, a fost foarte clar: „Beijingul merită să găzduiască Jocurile Olimpice. Vreau aceste jocuri, deoarece poporul chinez are nevoie să se simtă mândru”.
În acest context, organizatorii JO de la Beijing au fost nevoiți să ia măsuri speciale de siguranță pe traseul ștafetei flăcării olimpice, început în 1 aprilie, la Beijing, militanții tibetani anunțând acțiuni de protest în orașe ca Londra, Paris sau San Francisco.
Incidente cu flacăra olimpică la Londra și Paris La Londra și Paris s-au înregistrat deja incidente, în capitala Marii Britanii doi manifestanți protibetani fiind arestați duminică dimineața, după ce au încercat să stingă cu ajutorul extinctoarelor flacăra olimpică, iar luni, la Paris, torța olimpică a fost stinsă de două ori, în cursul acțiunilor de protest organizate de activiști protibetani. Prefectura Parisului a confirmat că torța olimpică a fost stinsă „din motive tehnice”, fără a oferi detalii. Ulterior, autoritățile au anunțat reaprinderea flăcării olimpice. Stingerea torței olimpice este un eșec al organizatorilor, în condițiile în care flacăra – „simbolul păcii” – ar trebui să rămână aprinsă pe traseul în jurul lumii.
Potrivit BBC, în istoria Jocurilor Olimpice, flacăra a mai fost stinsă de două ori, la JO de la Montreal, din 1976 și la JO de la Atena, din 2004, în ambele cazuri motivele fiind de natură meteorologică.