BOIAN (IV).În decembrie 1886, un fecior din Boian cumpărase rachiu de la velnița lui Fischer, cu gândul să-l treacă și să-l vândă în România, dar a fost împușcat de revizorul bucovinean Bacinschi[1].
În 1889, s-a construit, la Boian, și o sinagogă.
În 1902, primar al Boianului era George VAIPAN, adjuncți fiind Ioan Dascăl-Cuciurean și Ignati Lazăr, iar secretar comunal, Soniewicki. George Vaipan fusese ales în locul fostului primar, Eugen Jenner[2]. Petrecerea poporală de duminică, 7/20 iulie 1902, s-a desfășurat în ograda gospodarului Ioan alui Mihail Jurco[3]. Cu ocazia acestei petreceri, organizată de filiala Societății „Doamnele române”, au făcut donații: Rabinul din Boian, dl Friedman, prof. Dr. Botezat, preotul Vasile Lucan, Dimitrie Lucaviețchi, Sperling, Iftodi, Vasile Popoviciuc, George Paranici, S. Gottesman, farmacistul Gottesmann, A. Retter, Cwynarschi, Seidner, Dr. Feuerstein, S. Metsch, Kula, Tresser, Vlaicu, P. Costoris, G. Fedoreac, Ignatie Spatariu, Jemna, Luția, Giurumia, S. Schachter și gospodarii Eusebie Cozub, Mihai Boiciuc și Teodor Lazor[4].
Cu ocazia unei colecte, în folosul Societății școlare poporale „Dumbrava roșă” din Boian, făcută, în 1895, de „cassarul” Chiriac Cuciurean, au subscris Alexandru Feroreac, Ignatie alui Costică Spătariu, Gheorghi alui Ion Toma, Toader Axenciuc, Gheorghi alui Andri Cuciurean, Gheorghi Țurcan, Dumitru Fiica, Ștefan Consariu, Vasile Cuciurean, Mihai Cuciurean, Ioan alui Ștefan Dârda, Ioan alui Alexandru Sfeclă, Anton Iacob, Toader Sfeclă, Vasile Calancea, Dumitru alui Ilipe Suprovici, Ioan Svarici, Emilian Vasilovici, Pentelei Badicel, Gheorghi alui Toader Cuciurean, Vasile alui Toader Gherasim, Petrea Pavel, Nicolai Halarievici, Mihai alui Andri Toma, Nicolai Calancia, precum și preoții auxiliari Emilian Vasiloschi și Vasile Lucan[5].
Adunând „cântece populare românești din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[6], în 1940, Alexandru Voevidca a cules folclor și de la Vasile Cuciurean (52 ani în 1909), Reveca Porojni (32 ani în 1914), Marghiola Toma (44 ani în 1914), Ioana Boiciuc (48 ani în 1913), Maria a lui Ilie Iurcu (18 ani în 1914), Maria Pavel (17 ani în 1913), Nastasia Dârda (19 ani în 1914), Maria Boiciuc (33 ani în 1909), Margarita Toderaș (15 ani în 1911), Veronica Vicsici (13 ani în 1911), Petrachi Fedoreac (23 ani în 1914), Veronica Bortă (18 ani în 1914), Anița Caba (23 ani în 1912), Agripina a lui Gheorghe Iurco (36 ani în 1909), Todosia a lui Mihai Harasîm (34 ani în 1909), Ion a lui Vasile Costel (22 ani în 1909), Paraschiva Melnic (15 ani în 1913) și Florica Ieremie (13 ani în 1912) din Boian.
„Conducerea școalei primare din Boian aduce cele mai vii mulțămiri d-lui comisar G. Băncescu, gerent comunal, care a cumpărat, în vremea aceasta de iarnă grea, haine călduroase și le-a împărțit la 35 școlari săraci”[7].
În timpul primului război mondial, Boianul a fost distrus în întregime, și ca urmare a luptelor înverșunate, de pe linia Boian-Mahala-Rareancea-Toporăuți, dar și datorită vandalismelor provocate, începând cu 23 august 1914, când au intrat în Boian, de ostașii ruși, care au jefuit prăvăliile evreiești, au profanat și jefuit de odoare biserica „Adormirea Maicii Domnului” și au dat foc orășelului. O mie de familii din Boian au fost deportate în Rusia, în regiunile Astrahan și Saratov.
Planul de reconstrucție a Boianului a fost întocmit de rabinul Izchak Friedmann, care a murit în timpul războiului.
În iulie 1941, după intrarea trupelor române în Boian, localnicii i-au îmbrâncit, în piața satului, pe cei 80 de evrei, care mai rămăseseră în localitate, toți fiind uciși de ostașii români și aruncați într-o groapă comună, unde au zăcut până în 1976, când osemintele nevinovaților martiri au fost strămutate la Stroiești.
[1] REVISTA POLITICĂ, Anul 1, Nr. 16, 20, martie 1887, p. 4
[2] DEȘTEPTAREA, Nr. 44/1902, p. 3
[3] DEȘTEPTAREA, Nr. 51/1902, p. 3
[4] DEȘTEPTAREA, Nr. 55/1902, p. 3
[5] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 18/1895
[6] MATTHIAS FRIEDWAGNER, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina, Konrad Triltsch Verlag Wurzburg, 1940
[7] REVISTA POLITICĂ, nr. 19/1911, p. 8